Arhiva categoriei: Intoleranta la histamina

10 lucruri despre intoleranta alimentara

1. Intoleranta alimentara este frecventa:

Statistica medicala arata ca intoleranta alimentara sau sensibilitatea la anumite alimente are incidenta mult mai mare decat se aprecia pana in acest moment. De exemplu sensibilitatea la gluten este apreciata ca afectand aproximativ 15% din populatia adulta iar numarul persoanelor afectate de intoleranta la lactoza il depaseste pe cel al persoanelor care nu prezinta afectiunea. In acest context a aparut un nou termen – lactaza persistent – pentru a defini persoanele care nu prezinta intoleranta la lactoza, aratand ca aceste persoane continua sa produca lactaza, enzima care degradeaza lactoza. Majoritatea oamenilor inceteaza sa mai produca lactoza in primii 2 ani de viata asta insemnand ca aceasta majoritate este intoleranta la lactoza chiar daca nu prezinta semne clinice evidente.

 

2. Intoleranta alimentara se transmite genetic:

Aparitia intolerantei alimentare este codificata genetic motiv pentru care se considera ca daca parintii sau bunicii au istoric de intoleranta alimentara atunci si probabilitatea ca descendentii sa fie afectati este foarte mare. Chiar daca membrii unei familii sunt afectati de acelasi tip de intoleranta alimentara simptomele pe care le prezinta pot fi extrem de diferite.

3. Intoleranta alimentara este subdiagnosticata:

Medicii admit ca intolerantele alimentare sunt subdiagnosticate una dintre limitari fiind reprezentata de absenta unor investigatii specifice care sa permita un diagnostic de certitudine. Exista tari unde acest gen de afectiuni este putin cunoscut chiar si de catre personalul medical  de specialitate. Cereti opinia medicului ori de cate ori suspicionati ca suferiti de intoleranta alimentara.

 

4. Simptomele intolerantei alimentare apar cu intarziere – pot apare la cateva zile dupa ingestia alimentelor

Simptomele pot sa apara si la 48 de ore de la ingestia alimentelor. Acesta este motivul pentru care este dificil sa faci o conexiune intre consumul anumitor alimente si aparitia simptomelor. Multi dintre noi continuam sa achizitionam produse farmaceutice (OTC) pentru a ne rezolva pentru moment simptomele aparute fara sa ne gandim ca poate suferim de intoleranta alimentara.

5. Intoleranta alimentara este putin cunoscuta

Putini oameni sunt informati despre intolerantele alimentare si doar o parte dintre acestia inteleg efectele intolerantei alimentare. Cei mai multi dintre noi confundam intoleranta cu alergia si vom fi tentati sa ne tratam cu antihistaminice – acestea ajuta la remiterea simptomelor dar nu trateaza cauza. Alteori, pentru ca simptomele sunt cronice, atribuim existenta lor altor afectiuni. Faptul ca acest grup de afectiuni este putin cunoscut conduce la subdiagnosticare si chiar la situatia paradoxala in care simptomele sunt clasificate ca incurabile. Nu lasa ca acest lucru sa ti se intample si tie ! Sta in puterea noastra sa schimbam lucrurile. Povesteste cunoscutilor si mai ales cere medicului sa iti explice ce inseamna intolerante alimentare.

6. Intolerantele alimentare se agraveaza cu varsta:

Ca orice alta afectiune si acest grup de afectiuni devin mai greu de tolerat odata cu inaintarea in varsta. Copiii si adultii tineri tolereaza mai usor simptomele declansate de consumul alimentelor “gresite”, insa odata cu varsta organismul nostru devine mai putin tolerant iar simptomele se vor manifesta cu o intensitate mai mare decat in trecut. Pentru a evita aceste situatii este bine sa identifici din timp intoleranta alimentara si sa aplici masurile corective care se impun.

 

7. Intoleranta alimentara te face sa te simti “bolnav”:

Simptomele declansate de intoleranta alimentara iti creaza disconfort. Mancarimi ale pielii, eruptiile cutanate, diareea, balonarile abdominale, starile de oboseala, ulcerele bucale, tusea, durerile articulare, durerile de spate si toate celelalte simptome despre care am mai scris iti produc o stare de “rau” . Nediagnosticata la timp intoleranta alimentara poate afecta serios starea de sanatate.

8. Intoleranta alimentara poate fi declansata:

Intoleranta alimentara apare brusc intr-un anume moment al vietii. Oamenii sunt surprinsi sa descopere ca sunt intoleranti la lactoza, gluten, histamina, fructoza abia cand ajung la varste de 20, 30, 40 de ani sau chiar mai tarziu. Intoleranta alimentara poate fi declansata de evenimente care fac parte din viata noastra cum ar fi : nasterea unui copil, decesul unui membru al familiei, divortul. Pana in acest moment organismul a fost compensat insa sub actiunea unor factori de stress puternici simptomele incep sa apara. Evident ca exemplele de mai sus nu cuprind toti factorii care pot face manifesta intoleranta alimentara, dupa cum este posibil ca simptomele sa apara fara sa existe un factor declansator aparent.

9. Intoleranta alimentara este usor de tratat

In ciuda riscurilor serioase de a dezvolta afectiuni mai severe in timp daca nu este tratata, intoleranta alimentara poate fi usor controlata fie prin dieta – in situatiile in care nu exista tratament specific – fie apeland la extracte enzimatice – lactaza,DAO, etc.

 

10. Intoleranta alimentara imita alte afectiuni

Sensibilitatea la anumite alimente sau compusi continuti de anumite alimente imita alte afectiuni din cauza polimorfismului simptomelor. Acesta este principalul motiv pentru care afectiunea nu este diagnosticata sau este diagnosticata incorect.

Intoleranta alimentara este responsabila de suferinta a milioane de oameni in intreaga lume. Pana acum se credea ca intolerantele alimentare sunt rare insa cercetarile stiintifice arata ca din contra, acest grup de afectiuni este foarte frecvent. Pentru a evita aparitia de afectiuni severe este bine sa tratam cu maximum de seriozitate simptomele persistente si mai ales sa nu uitam ca acestea pot fi declansate si de INTOLERANTA ALIMENTARA.

Sta in puterea noastra sa schimbam lucrurile. Daca ai citit aceste lucruri nu ezita sa le impartasesti si altora – este posibil sa le fie de ajutor. Nu ezita sa intrebi medicul, dieteticianul, despre intoleranta alimentara.

Cauze ale intolerantei la histamina

Au fost propuse diferite mecanisme ca si cauza declansatoare a intolerantei la histamine.Intoleranta la histamine se poate dezvolta atat ca urmare a cresterii nivelului de histamina in sange cat si prin reducerea degradarii acesteia.

Cauzele care pot determina cresteri ale nivelului de histamina pot fi: alergiile, mastocitoza, sangerarile gastro intestinale precum si aportul exogen de histidina sau histamine prin aport alimentar sau alcool. Alte amine biogene cum ar fi putresceina sunt implicate in dezlegarea histaminei de la nivelul situsurilor mucoase de legare ceea ce va determina o crestere a absorbtiei sanguine de histamine.

Cauzele principale ale intolerantei la histamina sunt reprezentate de reducerea functionalitatii a 2 sisteme enzimatice – Diaminoxidaza si HNMT.

Afectiunile gastrointestinale care produc disfunctionalitati ale enterocitelor determina reducerea sintezei de DAO.

O alta cauza este reprezentata de inhibitia competitive a degradarii histaminei via DAO indusa de alte amine biogene, alcool sau medicamente. In aceste situatii intoleranta la histamine poatefi reversibila organismul revenind la normal dupa excluderea medicamentelor care blocheaza DAO. DAO inhiba absorbtia transepiteliala a histaminei exogene iar perturbari ale functionarii DAO va avea ca rezultat acumulari de histamine la nivel intestinal urmata de trecrea acesteia in sange avand drept consecinta aparitia simptmelor specifice.

Cresterea nivelului de metaboliti ai histaminei poate de asemenea sa inhibe HNMT, cel de al doilea sistem enzimatic implicat in metabolizarea histaminei.

Recent a fost studiata si posibilitatea ca aceasta afectiune sa fie determinate genetic.   S-au observat modificari ale genei responsabile de sinteza de DAO asociate cu afectiuni inflamatorii, alergii alimentare, enteropatia glutenica, boala Crohn, colita ulcerative, si adenomul de colon. Nu s-au determinat diferente semnificative in privinta genelor care codeaza sinteza HNMT la pacientii cu afectiuni gastrointestinale prin comparatie cu pacientii din grupul control in schimb s-a constatat un deficit codificat genetic al HNMT la pacientii cu astm bronsic.  Se pare ca intoleranta la histamina este determinata de reducerea sintezei de DAO produsa ca urmare a afectiunilor gastrointestinale iar variatiile interindividuale inalte, sugereaza existenta unei predispozitii genetice pentru aceasta afectiune.

 

The American Journal of Clinical Nutrition

Continutul in histamina al alimentelor si aditivilor alimentari

 

Descarca fisierul in format Word  Continutul in histamina al alimentelor si aditivilor alimentari1.1

Descarca cea mai recenta versiune, in format Word, a listei compatibilitatii alimentare. Continutul in histamina al alimentelor revizuit_2015

Instructiuni de dieta pentru pacientii cu intoleranta la histamina bazate pe date culese din literatura de specialitate.

INSTRUCTIUNI

Compatibilitatea alimentara este dependenta de cantitatea si tipul alimentelor consumate (exista un efect cumulativ al aminelor biogene cum este histamina, eliberatorii de histamina si inhibitorii enzimatici). Gradul de compatibilitate variaza de la individ la individ, unele persoane fiind mai sensibile la ingestia de alimente care contin histamina decat la compusii care produc eliberarea de histamina.

 

LEGENDA

Ratingul compatibilitatii (face referire la consumul uzual de alimente)

 

0 Necunoscut/discutabil Mecanism declansator
1 Compatibil. Nu apar simptome la consum uzual H: contine histamina
2 Usoara incompatibilitate. A: contine alte amine biogene
3 Incompatibilitate. Simptomele apar dupa consumul de cantitati uzuale. L: eliberator de histamina
4 Incompatibilitate severa. Simptomele apar dupa consumul de cantitati mici. B: blocheaza diaminoxidaza (DAO)

Produse de origine animala

Oua

2 L Albus de ou
0 Galbenus de ou

Produse lactate

 

0 Unt
1 H Sana, lapte batut
2 H A Branza : roquefort, rochefort
0 Branza : branza de vaci slaba, creme de branza degresate
3 H A Branza : toate branzeturile maturate
2 H A Branza : chedar
1 H A Branza : feta
2 H A Branza : fontina
0 Branza : gouda nematurata (tanara)
3 H A Branzeturi obtinute din lapte integral nepasteurizat
0 Branza : mozzarella
0 Branza : mascarpone
2 H A Branza : raclette
2 H A Branzeturi topite
0 Branza : ricotta
0 Smantana slaba fara aditivi
2 H A Smantana grasa aditivata
1 H ? Lapte fara lactoza
0 ? Lapte pasteurizat
1 ? Lapte integral
1 ? Lapte UHT
1 ? ? Lapte praf
1 H A Produse obtinute din lapte integral neprocesat
2 H A Semipreparate care contin branzeturi
1 H ? Iaurt

 Carne

0         Vita, manzat – doar foarte proaspata
0         Carne de pui
3 H A ? Carne uscata – orice tip
3 H A Sunca, jambon
2 L   Maruntaie
2 H A Carne tocata preambalata
0 Carne tocata pregatita si consumata imediat dupa preparare
0 Carne de porc proaspata si netratata
0 Carne de pasare (curcan, rata, etc)
3 H A ? Salami
3 Orice tip de carnati si mezeluri
3 H ? ? Carne si preparate afumate

Peste si fructe de mare

 

0 Peste consumat imediat dupa ce este pescuit
3 H A Peste cumparat din hipermarket de pe raftul cu gheata sau refrigerat
3 Ton
2 L Fructe de mare
2 L Scoici
3 L Crustacee (crabi, homar, creveti, etc)

Produse care contin amidon

 

1 Orz
1 ? ? Paine, produse coapte
2 ? ? Hrisca
1 Fulgi de cereale
0 Castane, castane dulci
0 Fulgi de porumb
0 Seminte de canepa
1 ? ? ? Malt
0 Maltodextrina
0 Mei
0 Ovaz
0 Cartofi
0 Quinoa
0 Orez
0 Biscuiti si prajituri de orez
0 Taietei de orez
0 Nuga de orez
1 Secara
1 Grau
2 L Seminte de floarea soarelui
0 Cartofi dulci
1 Porumb boabe proaspat sau conservat
0 Faina de porumb
1 ? Faina de grau
2 A L Germeni de grau

Seminte

 

0 Migdale
1 A L Nuci caju
1 A Nuci pecan
1 L Alune de padure
3 Nuci
3 A L Arahide

Grasimi/uleiuri

 

0 Ulei de rapita, ulei de seminte de rapita
0 Margarina
0 Uleiuri vegetale
0 Ulei de masline
1 Ulei de floarea soarelui
2 ? Ulei de nuci

Vegetale

 

0 Sparanghel
2 H ? ? ? Vinete
2 H L Avocado
2 Fasole
0 Sfecla rosie
0 Broccoli
0 Varza
0 Morcov
0 Telina
0 Conopida
0 Dovlecei, zucchini
0 Castravete
0 Fenicul – bulb
0 Diverse soiuri de dovleac
0 Fasole verde
1 Mazare verde
1 Rapita
2 Praz
2 Linte
0 Salata verde
1 L Ceapa
0 Pastarnac
3 H Castraveti sau alte vegetale conservate (murate sau in otet)
0 Ridichi rosii – doar varietatea rotunda, de dimensiuni mici
0 Ridichi albe – doar varietatea lunga
3 H Varza murata
2 H Soia boabe, faina de soia
2 Spanac
0 Ardei gras
3 H L Rosii
0 Busuioc
0 Ierburile aromate utilizate in bucatarie in stare uscata
0 Chivas
0 Patrunjel
0 Salvie
0 Cimbru
2 H L Ciuperci de cultura sau salbatice

Fructe

 

0 Mere
0 Caise
2 H L Avocado
2 A Banane
0 Mure
0 Coacaze negre
0 Afine
1 Cirese
2 A L Citrice
2 A L Cacao, pudra de cacao, ciocolata
0 Nuca de cocos
0 Rachitele
2 Smochine uscate
2 A L Grapefruit
0 Struguri
2 ? Guava
2 ? L Kiwi
2 A L Lamii
0 Mango
0 Nectarine
0 Pepene galben
3 A L Portocale
2 A L Papaya
0 Piersici
1 A Pere
2 A L Ananas
1 L Prune
0 Stafide
2 Zmeura
0 Coacaze
0 Rubarba
2 A L Caspuni
1 Pepene rosu

Indulcitori

 

0 Caramel (zahar brun)
0 Fructoza
0 Miere
0 Lactoza
2 Lemn dulce
2 Extract de malt
0 Maltoza
0 Sirop de artar
? Zahar de palmier
0 Zahar rafinat, sucroza
0 Stevia (frunze, pulbere)

Condimente si alcooluri

 

3 Bulion, pasta de tomate, ketchup
2 Curry
2 Ghimbir
2 L Mustar, seminte de mustar
1 Seminte de mac
1 Nucsoara
3 H L Otetul din vin
3 Sos de soia
2 Curcuma, turmeric
2 Esenta de vanilie
1 Zahar vanilinat
1 Otet de mere
3 Otet balsamic
2 L Drojdie, extract de drojdie
3 H A L B Vin rosu
2 A L B Alcool etilic pur
2 H A L B Vin alb
2 H A L B Bere
2 H A L B Coniac
3 H A L B Sampanie
2 H A L B Lichioruri
2 H A L B Rom

Bauturi non alcoolice

 

1 B Ceai verde
2 H B Ceai negru
0 Infuzie de menta
0 Infuzie tei
1 H Infuzie de urzici
2 H L Sucurile de portocale
0 Nectar de mango
0 Nectar de afine
2 H L Suc de rosii
1 L Cafea
2 B Bauturi energizante
1 Lapte de orez
2 Lapte de soia
2 Bauturi care contin cacao
2 Ciocolata calda, bauturi care contin ciocolata
2 Bauturi care contin coca

Potentatori de gust, conservanti, acidifianti, etc.

 

2 Amaranth (E123)
2 Azorubin (E122)
2 Carmin (E120)
2 Curcumin (E100)
3 Eritosin (E127)
1 Flavin mononucleotide (E101a)
2 Indigotine (E132)
1 E131
0 Caramel (E150 si E150a)
2 E124
3 E102
2 E128
2 E110
3 Tartrazine (E102)
2 Acid benzoic si benzoati (E210-213)
2 Ortofenil fenol (E231)
2 (E214-219) = parabeni, para-hyrdoxy-benzoic acid = PHB
2 Acid salicilic
2 Sodium hidrogen sulphite/sodium bisulfite (E222), sodium metabisulfite (E223)
3 Sodium orthofenil fenol, sare de sodiu (E232)
2 E200, 201,202,203
3 E220, E228
2 Glutamat, acid glutamic E620, E625
2 E410
1 Praf de copt
0 Acid ascorbic(E300), acid citric (E330)
2 Chinina (se regaseste in apa tonica, bitter lemon, etc)
2 L Acid folic
2 B Teobromina
2 Tofu

Consumati alimente cat mai proaspete.

Cu cat carnea si pestele sunt mai vechi cu atat mai mult creste continutul in histamina. Carnea proaspata nu contine histamina. Unele fructe si legume sunt sarace in histamina

Ambalarea produselor in vid nu previne procesul de imbatrinire al alimentelor. Aminele se formeaza sub actiune bacteriana si enzimatica prin degradarea proteinelor.

Conservati alimentele prin congelare.
Nu gatiti carnea excesiv. Nu consumati carne arsa.
Consumati carnea gatita in aceeasi zi. Evitati sa consumati carnea gatita de la o zi la alta.

Evitati produsele din carne procesate

Consumati doar peste proaspat pescuit. Evitati conservele de peste.Nivelul de histamina si a altor amine in conservele de peste este prea mare pentru persoanele cu intoleranta la histamina.

Nivelul aminelor in fructe creste cu cat acestea sunt mai coapte insa prin comparatie cu alimentele procesate fructele contin cantitati mai mici de histamina.

 

 

Mod de administrare

 

Doza care urmeaza a fi administrata este dictata de cantitatea si numarul de alimente bogate in histamina care urmeaza a fi ingerata. Astfel daca urmeaza sa ingerati mancaruri care contin un mix de ingrediente bogate in histamina – de exemplu aperitive, pizza, tocane, peste – este recomandat sa luati 2 capsule de Daosin. Daca masa este redusa cantitativ sau mai saraca din punct de vedere al diversitatii atunci este recomandat sa luati 1 capsula. Capsula va fi administrata cu 15-20 minute inainte de masa. Este important sa stiti ca Daosin va ajuta sa tolerati alimente care in mod normal va produc disconfort si in acest mod sa aveti un regim dietetic normal.

 

IMPORTANT

Daosin se administreaza doar inainte de mese (cu 15-20 minute) si doar la mesele care contin alimente cu continut ridicat de histamina sau care produc descarcari de histamina sau inhiba activitatea DAO. Nu se administreaza la ore fixe sau intr-un anume moment al zilei ci strict in relatie cu mesele.

Intoleranta la Histamina

Exista numeroase materiale despre acest subiect. Ne propunem in materialul de mai jos sa aducem informatii pe intelesul tuturor referitoare la intoleranta la histamina.

Ce este histamina?

Histamina este un compus chimic bioactiv indispensabil functionarii normale a mai multor sisteme din organism.Este un neurotransmitator (compus chimic care transmite mesajele intre celulele sistemului nervos) fiind implicat in reglarea aciditatii gastrice (stomacului), a permeabilitatii peretilor vaselor de sange, contractilor musculare si functiilor creierului.

La om cele mai inalte concentratii de histamina se regsesc la nivelul pielii, plaman si stomac si in concentratii mai mici la nivelul creierului si inimii.

Histamina este esentiala in mecanismele de aparare ale organismului impotriva agentilor patogeni cum ar fi virusii si bacteriile.

Histamina este sintetizata si stocata la nivelul celulelor albe, mastocitelor si bazofilelor.(celule care intra in componenta sangelui). Cand sistemul imunitar este activat ca urmare a unei agresiuni din mediul extern, histamina este prima bariera chimica de aparare sau mai corect, mediator al inflamatiei eliberat in procesul denumit inflamatie.

Inflammatia reprezinta evidenta clinica a faptului ca sistemul imunitar raspunde agresiunii. Pe langa rolul de a controla procesele vitale ale organismului si de aparare impotriva “invadatorilor” din mediu histamina este un mediator cheie in reactiile alergice. Alergiile sunt reactii inflamatorii si presupun eliberarea de histamina si alti mediatori proinflamatori.Alergenii sunt compusi care prin ei insasi nu sunt nocivi pentru organism.Reactia alergica la acesti compusi (polen,praf,par de animale) apare atunci cand sistemul imunitar interpreteaza gresit aceste substante ca fiind potential periculoase pentru organism.

De unde provine histamina?

Celulele si sistemele organismului

 

Histamina este o amina biogena (compus chimic) care este produsa la nivel celular sub actiunea histidin decarboxilazei (substanta chimica), enzima actioneaza asupra unui aminoacid denumit histidina. Histidina este unul dintre cei 20 de aminoacizi care se combina pentru a forma proteinele. Histidin decarboxilaza – enzima despre care discutam mai sus – este prezenta in cantitati mari in leucocite (celulele albe din sange), in mastocite si bazofile. La nivelul acestor celule histidina este transformata in histamina. Histamina nou formata este stocata in structuri care se gasesc la nivelul celulelor fiind pregatita pentru a fi eliberata atunci cand functionarea diferitelor sisteme o cere.

 

Microorganismele (bacteriile) de la nivelul intestinului gros

 

Exista un numar mare de microorganisme capabile sa produca histamine. Cele mai multe dintre aceste microorganisme se gasesc la nivelul intestinului gros fiind responsabile de producerea de histidin decarboxilaza .Cu cat aportul de proteine din dieta este mai mare cu atat mai mult histidin decarboxilaza se sintetizeaza si prin urmare o cantitate mare de histamina va fi eliberata la nivelul tractului digestive.  De la nivel intestinal histamina poate ajunge in diefrite organe si tesuturi din organism.

 

Histamina in alimente  (histamina extrinseca)

 

O alta sursa de histamina este reprezentata de hrana pe care o consumam. Microorganismele care pot converti histidina in histamina exista in mod normal in natura. De exemplu bacteriile care produc histidin decarboxilaza se gasesc in tubul digestiv al pestilor. Imediat dupa ce pestele moare bacteriile intestinale degradeaza proteinele din tesuturi eliberand histidina care este rapid transformata in histamina. Intrucat bacteriile se multiplica rapid este posibil ca nivelul de histamina din pestele neeviscerat sa se dubleze la fiecare 20 minute.Cu cat perioada de timp in care pestele este neevsicerat este mai mare cu atat cantitatea de histamina va creste. Multe dintre reactiile la consumul de peste si fructe de mare au fost catalogate drept alergii, cand, in realitate erau reactii ale organismului determinate de un exces de histamina din produse de pescarie incorect procesate.

Histamina in alimentele procesate

Exista un numar de procedee in procesul de fabricare a alimentelor in care sunt utilizate amine si alte produse chimice similare pentru aroma si gust.Orice process care presupune fermentatie microbiana va produce cantitati relative mari de amine si implicit de histamina. Toate tipurile de branzeturi, bauturile alcoolice,oteturile, vegetalele fermentate (varza murata), produsele fermentate din soia cum ar fi sosul de soia, produsele din carne procesate cum ar fi mezelurile contin cantitati inalte de histamina.

Alte surse alimentare de histamina

Anumite alimente contin niveluri ridicate de histamine fara a exista un process de fermentatie.cantitati inseminate de histamina au fost determinate in fructe cm ar fi citricele,capsuni si zmeura, in legume precum rosiile, vinetele si dovleceii. Unele cerecetari preliminare sugereaza ca productia de histamina are loc in procesul de coacere a fructelor si legumelor fara insa a se cunoaste reactiile chimice in urma carora rezulta histamina.

Anumite alimente produc descarcari de histamina, de exemplu ouale si in mod particular albusul .

Aditivii alimentary sunt eliberatori de histamine iar dintre acestia enumeram compusii cu azot ,tartrazina,benzoatii,sorbatii si sulfitii.Studiile arata ca persoanele sensibile la acesti compusi prezinta cresteri ale nivelului de histamine in sange iar aceste niveluri raman crescute pentru perioade de timp mai lungi comparative cu persoanele care nu sunt sensibile la acesti compusi.

Ce inseamna exces de histamina?

Ingestia de histamina prin intermediul alimentelor arata ca nivele mai mari de 2.7mg/kg corp histamina produce fenomene de intoleranta sau chiar “otravire cu Histamina” iar ingestia de cantitati inferioare valorii de 2.7mg/kg produce manifestari doar persoanelor care prezinta sensibilitate la histamina. Se crede ca diferentele de toleranta intre indivizi sunt conditionate genetic. Pe de alta parte cresterea sensibilitatii la histamina poate fi determinata de anumite afectiuni,medicamente.

Anumite afectiuni care se asociaza cu incapacitatea organismului de a neutraliza excesul de histamina sunt urmate de intoleranta la histamina.

In conditii normale histamina este degradata de 2 sisteme enzimatice: N-metil transferaza la nivel tisular iar la nivel intestinal de diaminoxidaza.

Dintre cele 2 sisteme enzimatice doar deficitul de DAO este incriminat ca fiind responsabil de intoleranta la histamina.Cand rata de degradare a excesului de histamine scade consecinta este reprezentata de cresterea nivelului de histamine in organism. Cand nivelul de histamina atinge valori critice apar semnele si simptomele care sunt rezultatul legarii histaminei de receptorii celulari.Uneori simptomele sunt asemanatoare celor din reactiile alergice si acest lucru face dificil diagnosticul.

Simptomele determinate de excesul de histamina

Indiferent de sursa din care provine excesul de histamina,cand este depasita capacitatea organismului de a degrada acest exces apar simptomele. Tabloul clinic este polimorf si nespecific putand crea confuzii cu alte afectiuni.

Prurit (mancarime si in special la nivelul tegumentelor,ochilor,urechilor si nasului)

Urticarie

Tumefieri ale tegumentelor (angioedeme) in special ale tesuturilor faciale sau ale cavitatii bucale (gurii)

Hipotensiune

Tahicardie (accelerarea batailor inimii)

Simptome asemanatoare atacului de panica

Dureri in piept

Congestie nazala si aparitia de secretii nazale apoase

Conjunctivita (iritatii,secretii lacrimale excessive,roseata)

Dureri de cap si chiar dureri de tip migrena

Oboseala,confuzie,iritabilitate

Reflux gastroesofagian,simptome asemanatoare indigestiei,arsuri retrosternale

Dieta si reducerea excesului de histamina

Aparitia si severitatea simptomelor depinde de nivelul de histamina asa incat se poate afirma ca, spre deosebire de alergii, intoleranta la histamine este un fenomen doza relationat.Cu alte cuvinte severitatea simptomelor este dictate de cantitatea totala de histamine care se gaseste la un moment dat in organism indifferent de provenienta acesteia. Este posibila amelioararea simptomelor prin reducerea expunerii la stimuli care produc eliberarea de histamina si prin evitarea consumului de alimente care contin histamina, produc descarcari de histamina sau contin aditivi care influenteaza nivelul de histamina.

Gradul ameliorarii simptomelor este dictat de reducerea aportului alimentar de histamina sub pragul de toleranta. Pe de alta parte nu intotdeauna este posibila ameliorarea simptomatologiei chiar daca am elimina in totalitate alimentele care contin histamina datorita faptului ca unele persoane au niveluri crescute de histamina endogena.

Despre dieta

Daca se obtine remisia simptomelor prin dieta este recomandabil sa se reintroduce alimentele care au cauzat problemele dupa un plan de dieta bine stability. Astfel, se va reintroduce in dieta cate un aliment la interval de 7-10 zile ,incepand cu cantitati mici care sunt crescute progresiv. Cantitatea maxima ingerata din fiecare aliment trebuie sa fie sub pragul de tolerabilitate – asta inseamna ca daca in ziua 10 cantitatea din alimentul reintrodus consumata, determina aparitia unor simptome, atunci cantitatea maxima care poate fi consumata fara probleme este cea corespunzatoare zilei a 9 a.

Este recomandabil sa se tina un asa zis jurnal de dieta, un instrument folositor pentru a putea monitoriza atat aportul de alimente cat si simptomele care apar.In acest mod pot fi identificate alimentele care produc cele mai mari neplaceri, eliminarea acestora din dieta si reintroducerea ulterioara a acestora asa cum am mentionat mai sus.

Va prezentam mai jos cateva exemple de alimente cu continut ridicat de histamina.

Preparate din carne procesate (mezeluri, produse afumate, etc)

Peste si fructe de mare proaspete, conservate, congelate,afumate. Pestele poate fi consumat daca este gatit in primele 30 minute dupa prindere

Oua si in special albus de oua. Se admite consumul de produse de panificatie care contin cantitati mici de ou utilizat in procesul de fabricatie.

Lapte si toate produsele obtinute prin fermentarea laptelui incluzand:

-         branzeturi fermentate sau maturate – Chedar,Brie,Camembert,Feta, Romano, Svaiter, etc.

-         branzeturi procesate · branza topita, branzeturile feliate, tartinabile, ricotta,branza de vaci.

-         Iaurt, lapte batut, kefir.

Sunt permise lactatele si laptele care nu sufera un process de fermentare in procesul de obtinere.

Fructe

·Portocale, grapefruit, lamai, lime.

· Cirese.

· Bananas.

· Capsuni.

· Ananas

· Prune

· Stafide

 

Legume

· Rosii,sosuri de rosii,ketchup.

· Soia si derivatele din soia.

· Spanac

· Fasole rosie

· Vinete

· Masline in otet sau saramura

· Dovlecel

· Avocado

· Orice legume conservata in saramura sau otet

Aditivi alimentari

· Tartrazina si colorantii alimentari artificiali

· Conservanti: benzoati, sulfiti, BHA si BHT.

Condimente

· Scortisoara.

· Cuisoare.

· Anason.

· Nucsoara

· Pudra de curry

· Chili

· Otet

Diverse

· Produsele fermentate din soia (sos de soia, sos miso)

· Alimente fermentate (muraturi,varza murata,etc)

· Ceai negru,verde

· Ciocolata, cacao, bauturile de tip cola.

· Bauturile alcoolice

Activitatea diaminoxidazei – intoleranta la histamină

Informatii generale

Intoleranta la histamină este consecinta unui dezechilibru intre histamina acumulată in organism si capacitatea de degradare a acesteia. Această afectiune nu este mediată prin anticorpi IgE, de aceea testele cutanate si dozările de IgE specifice vor da rezultate negative1;2.
Histamina este o amină biogenă prezentă in cantităti variabile in multe alimente. In mod normal histamina alimentară este rapid detoxifiată de către aminoxidaze; persoanele care prezintă o activitate redusă a acestor enzime au risc de a dezvolta intolerantă la histamină. Principala enzimă implicată in metabolismul histaminei ingerate este diaminoxidaza (DAO), proteină stocată in structurile veziculare asociate membranei plasmatice a celulelor epiteliale si eliberată in circulatie in prezenta stimulilor adecvati.
Scăderea capacitătii de degradare a histaminei datorită unei activităti DAO reduse poate determina o serie de manifestări clinice care mimează o reactie alergică: diaree, cefalee, urticarie, prurit, flushing, simptome rino-conjunctivale, bronhospasm, hipotensiune, aritmii cardiace. Intoleranta la histamină devine clinic manifestă cand organismul este incărcat cu histamină mai mult decat poate cataliza (consum de alimente bogate in histamină, alcool sau medicamente care eliberează histamină sau blochează DAO). Bolile alergice precum febra fanului sau sensibilizările la fungi reprezintă o sursă in plus de histamină care se adaugă la cea din alimente. Cel mai frecvent afectate sunt persoanele de sex feminin cu varste intre 30 si 55 ani.

Histamina apare in alimente datorită activitătii bacteriilor, printr-un proces de decaboxilare a aminoacizilor. De aceea se găseste in cantităti mai mari in alimentele fermentate (de exemplu, branză, varză murată sau vin) si bogate in proteine (de ex.exemplu, peste, carne si mezeluri).
Niveluri foarte mari se găsesc de asemenea in alimentele alterate2.
Nivelul de histamină creste odată cu perioada de păstrare a alimentelor de aceea acestea trebuie pregatite rapid, nu trebuie stocate mult si nu trebuie reincălzite! Datorita stabilitătii la căldură, histamina nu poate fi distrusă nici prin congelare, nici prin fierbere, prăjire sau coacere1.
In majoritatea cazurilor, deficitul DAO este dobandit ca urmare a unor afectiuni gastrointestinale care scad productia DAO sau a inhibării activitătii enzimatice prin consum de alcool si diverse medicamente. Cu toate acestea, studii recente au evidentiat o mare variabilitate individuală in expresia DAO la nivelul celulelor epiteliale intestinale si diverse polimorfisme la nivelul genei DAO asociate cu afectiuni gastrointestinale, care demonstrează existenta unei predispozitii genetice la un subgrup de pacienti cu intolerantă la histamină.
Pacientii diagnosticati cu deficit DAO pot beneficia de o dietă corespunzătoare care elimină alimentele cu un continut ridicat in histamină. Deoarece alcoolul creste permeabilitatea intestinală si prin aceasta nivelul histaminei in organism, se vor evita băuturile alcoolice la masă. De asemenea antialgicele (aspirina) facilitează o crestere a permeabilitătii intestinale.

Alimente cu un continut ridicat în histamină

Vinul si alte băuturi alcoolice

Histamina apare si in procesul de fermentatie alcoolică. Bacterii acidifiante ca Pediococcus
cerevisiae au fost identificate ca formatoare de histamină. Continutul in histamină este un criteriu
de calitate al vinului. In general vinurile rosii au un continut ridicat in histamină. Pot fi intalnite
concentratii de histamină de pană la 3000 microg/l in vinurile care dau in mod caracteristic cefalee.
Continutul mediu in histamină:

• Vin rosu: 60-3800 microg/l
• Sampanie: cca 670 microg/l
• Spumos: 15-80 microg/l
• Vin dulce: 80-400 microg/l
• Vin alb: 3-120 microg/l
• Bere: 20-300 microg/l

Peste

Categoriile de peste după consumarea cărora apar adesea simptome de intoxicare apartin familiei
Scombridae (macrou). De aceea in literatura engleză cazurile de intoxicatie sunt descrise sub
numele de “scombroid poisoning”. Pestii din această familie (mai ales tonul si macroul) au o
cantitate mare de carne rosie cu un continut crescut de histamină. Dar si la alte tipuri de peste s-au măsurat cantităti crescute de histamină: heringi, sardine si sardele. Productia de histamină este influentată de temperatura la care este tinut pestele pană la pregătirea sa culinară. In cazurile in care s-au găsit cantităti mari de histamină in conservele de ton sau macrou afumat, cercetările au dovedit că pestele n-a fost transportat in conditii de refrigerare corespunzătoare sau a fost depozitat inadecvat. In mod surprinzător s-au găsit cantităti mai mari de histamină in marinată decat in carnea de peste.
• Ton: pană la 8000 mg/kg
• Macrou afumat: pană la 788 mg/kg
• Macrou (conservă): pană la 15 mg/kg
• Sardină: pană la 1500 mg/kg
• Sardele: pană la 180 mg/kg
• Hering: pană la 12 mg/kg (mai ales marinat)

Lapte/branză

In timp ce laptele crud si cel de băut contine cantităti minime de histamină, unele sortimente de
branzeturi au niveluri ridicate. In general se consideră că nivelul de histamină creste cu maturarea si cu stocarea. Bacteriile incriminate sunt diversi lactobacili si streptococi.
• Emmentaler: 10-500 mg/kg
• Stilton (branza cu muceagai albastru): cca 160 mg/kg
• Gorgonzola: pană la 160 mg/kg
• Camembert: 10-300 mg/kg
• Parmezan: 10-580 mg/kg

Carne/mezeluri

Continutul in amine biogene in preparatele de carne este foarte divers. Unele sortimente de carnati pot contine cantităti relativ mari de histamină, in timp ce produsele proaspete abia dacă ating niveluri critice. Dar mai sunt si alte amine biogene prezente in carne. Cercetările au arătat că diaminele cadaverina si putresceina – ambele substraturi pentru DAO – sunt un indicator al
prospetimii cărnii.
• Salam: pană la 280 mg/kg
• Carnati cervelat: pană la 100 mg/kg
• Jambon Westfal: 40-270 mg/kg

Alte alimente

Otetul din vin rosu contine pană la 4000 7g/L histamină. In cazul ciocolatei continutul oscilează
intre 5-100 mg/kg, după sortiment1.

Medicamente care eliberează histamină sau inhibă DAO

- miorelaxante: pancuroniu, alcuroniu, D-tubocurarină
- narcotice: tiopental
- analgetice si antiinflamatorii: acid acetilsalicilic, metamizol, antiinflamatorii nesteroidiene,
opioide
- anestezice locale: prilocaină
- anti-hipertensive: verapamil, alprenolol, dihidralazină
- antiaritmice: propafenonă
- diuretice: amilorid
- antiemetice: metoclopramid
- antibiotice: cefuroxime, cefotiam, isoniazid, pentamidin, clavulanic acid, chorochină
- mucolitice: acetilcisteină, ambroxol
- bronhodilatatoare: aminofilină
- antagonisti de receptori H2: cimetidină
- chimioterapice: ciclofosfamidă
- antidepresive: amitriptilină2.

Recomandări pentru determinarea activitătii DAO

Testul este indicat la pacienti cu suspiciune clinică de intolerantă la histamină (prezenta a ≥ 2
simptome tipice cu răspuns favorabil la dieta fără alimente cu continut ridicat in histamină) după
excluderea altor afectiuni gastrontestinale, a mastocitozei sistemice (rezultat negativ pentru
triptază) si a alergiilor alimentare (teste cutanate si IgE specifice negative)2.
Pregătire pacient – a jeun1.
Specimen recoltat – sange venos1.
Recipient de recoltare – vacutainer fără anticoagulant, cu/fără gel separator.
Cantitate recoltată – minim 0.5 mL ser1.
Cauze de respingere a probei – specimen intens hemolizat, icteric, lipemic sau contaminat
bacterian1.
Prelucrare necesară după recoltare – se separă serul prin centrifugare si se transportă in conditii
de refrigerare1.
Stabilitate probă – serul este stabil 1 săptămână la 4-8°C1.
Metodă – REA (radioextracŃie): la proba de ser a pacientului se adaugă putresceina marcată cu
14C care constituie un substrat cu afinitate inaltă pentru DAO; sub actiunea DAO putresceina este
converită in delta-pirolină; cantitatea de pirolină obŃinută se corelează cu activitatea DAO din serul
pacientului1.

Valori de referintă si interpretarea rezultatelor

14-33 UI/mL: activitate enzimatică normală
< 3 UI/mL: activitate enzimatică redusă marcat (posibil deficit genetic). 3-10 UI/mL: activitate enzimatică scăzută; 10-14 UI/mL: activitate enzimatică in zona de granită; este posibil să apară manifestări clinice in cazul incărcării organismului cu histamină, de exemplu prin alergii floride sau alimentatie bogată in histamină (deficit latent); se recomandă eventual determinarea histaminei in sange. > 33 UI/mL: activitate enzimatică crescută (posibil inductie enzimatică in cadrul unui proces allergic activ).

Limite si interferente

In timpul sarcinii se pot inregistra valori DAO mult crescute, de aceea nu se recomandă efectuarea testului la pacientele gravide