Intoleranta la Histamina

Exista numeroase materiale despre acest subiect. Ne propunem in materialul de mai jos sa aducem informatii pe intelesul tuturor referitoare la intoleranta la histamina.

Ce este histamina?

Histamina este un compus chimic bioactiv indispensabil functionarii normale a mai multor sisteme din organism.Este un neurotransmitator (compus chimic care transmite mesajele intre celulele sistemului nervos) fiind implicat in reglarea aciditatii gastrice (stomacului), a permeabilitatii peretilor vaselor de sange, contractilor musculare si functiilor creierului.

La om cele mai inalte concentratii de histamina se regsesc la nivelul pielii, plaman si stomac si in concentratii mai mici la nivelul creierului si inimii.

Histamina este esentiala in mecanismele de aparare ale organismului impotriva agentilor patogeni cum ar fi virusii si bacteriile.

Histamina este sintetizata si stocata la nivelul celulelor albe, mastocitelor si bazofilelor.(celule care intra in componenta sangelui). Cand sistemul imunitar este activat ca urmare a unei agresiuni din mediul extern, histamina este prima bariera chimica de aparare sau mai corect, mediator al inflamatiei eliberat in procesul denumit inflamatie.

Inflammatia reprezinta evidenta clinica a faptului ca sistemul imunitar raspunde agresiunii. Pe langa rolul de a controla procesele vitale ale organismului si de aparare impotriva “invadatorilor” din mediu histamina este un mediator cheie in reactiile alergice. Alergiile sunt reactii inflamatorii si presupun eliberarea de histamina si alti mediatori proinflamatori.Alergenii sunt compusi care prin ei insasi nu sunt nocivi pentru organism.Reactia alergica la acesti compusi (polen,praf,par de animale) apare atunci cand sistemul imunitar interpreteaza gresit aceste substante ca fiind potential periculoase pentru organism.

De unde provine histamina?

Celulele si sistemele organismului

 

Histamina este o amina biogena (compus chimic) care este produsa la nivel celular sub actiunea histidin decarboxilazei (substanta chimica), enzima actioneaza asupra unui aminoacid denumit histidina. Histidina este unul dintre cei 20 de aminoacizi care se combina pentru a forma proteinele. Histidin decarboxilaza – enzima despre care discutam mai sus – este prezenta in cantitati mari in leucocite (celulele albe din sange), in mastocite si bazofile. La nivelul acestor celule histidina este transformata in histamina. Histamina nou formata este stocata in structuri care se gasesc la nivelul celulelor fiind pregatita pentru a fi eliberata atunci cand functionarea diferitelor sisteme o cere.

 

Microorganismele (bacteriile) de la nivelul intestinului gros

 

Exista un numar mare de microorganisme capabile sa produca histamine. Cele mai multe dintre aceste microorganisme se gasesc la nivelul intestinului gros fiind responsabile de producerea de histidin decarboxilaza .Cu cat aportul de proteine din dieta este mai mare cu atat mai mult histidin decarboxilaza se sintetizeaza si prin urmare o cantitate mare de histamina va fi eliberata la nivelul tractului digestive.  De la nivel intestinal histamina poate ajunge in diefrite organe si tesuturi din organism.

 

Histamina in alimente  (histamina extrinseca)

 

O alta sursa de histamina este reprezentata de hrana pe care o consumam. Microorganismele care pot converti histidina in histamina exista in mod normal in natura. De exemplu bacteriile care produc histidin decarboxilaza se gasesc in tubul digestiv al pestilor. Imediat dupa ce pestele moare bacteriile intestinale degradeaza proteinele din tesuturi eliberand histidina care este rapid transformata in histamina. Intrucat bacteriile se multiplica rapid este posibil ca nivelul de histamina din pestele neeviscerat sa se dubleze la fiecare 20 minute.Cu cat perioada de timp in care pestele este neevsicerat este mai mare cu atat cantitatea de histamina va creste. Multe dintre reactiile la consumul de peste si fructe de mare au fost catalogate drept alergii, cand, in realitate erau reactii ale organismului determinate de un exces de histamina din produse de pescarie incorect procesate.

Histamina in alimentele procesate

Exista un numar de procedee in procesul de fabricare a alimentelor in care sunt utilizate amine si alte produse chimice similare pentru aroma si gust.Orice process care presupune fermentatie microbiana va produce cantitati relative mari de amine si implicit de histamina. Toate tipurile de branzeturi, bauturile alcoolice,oteturile, vegetalele fermentate (varza murata), produsele fermentate din soia cum ar fi sosul de soia, produsele din carne procesate cum ar fi mezelurile contin cantitati inalte de histamina.

Alte surse alimentare de histamina

Anumite alimente contin niveluri ridicate de histamine fara a exista un process de fermentatie.cantitati inseminate de histamina au fost determinate in fructe cm ar fi citricele,capsuni si zmeura, in legume precum rosiile, vinetele si dovleceii. Unele cerecetari preliminare sugereaza ca productia de histamina are loc in procesul de coacere a fructelor si legumelor fara insa a se cunoaste reactiile chimice in urma carora rezulta histamina.

Anumite alimente produc descarcari de histamina, de exemplu ouale si in mod particular albusul .

Aditivii alimentary sunt eliberatori de histamine iar dintre acestia enumeram compusii cu azot ,tartrazina,benzoatii,sorbatii si sulfitii.Studiile arata ca persoanele sensibile la acesti compusi prezinta cresteri ale nivelului de histamine in sange iar aceste niveluri raman crescute pentru perioade de timp mai lungi comparative cu persoanele care nu sunt sensibile la acesti compusi.

Ce inseamna exces de histamina?

Ingestia de histamina prin intermediul alimentelor arata ca nivele mai mari de 2.7mg/kg corp histamina produce fenomene de intoleranta sau chiar “otravire cu Histamina” iar ingestia de cantitati inferioare valorii de 2.7mg/kg produce manifestari doar persoanelor care prezinta sensibilitate la histamina. Se crede ca diferentele de toleranta intre indivizi sunt conditionate genetic. Pe de alta parte cresterea sensibilitatii la histamina poate fi determinata de anumite afectiuni,medicamente.

Anumite afectiuni care se asociaza cu incapacitatea organismului de a neutraliza excesul de histamina sunt urmate de intoleranta la histamina.

In conditii normale histamina este degradata de 2 sisteme enzimatice: N-metil transferaza la nivel tisular iar la nivel intestinal de diaminoxidaza.

Dintre cele 2 sisteme enzimatice doar deficitul de DAO este incriminat ca fiind responsabil de intoleranta la histamina.Cand rata de degradare a excesului de histamine scade consecinta este reprezentata de cresterea nivelului de histamine in organism. Cand nivelul de histamina atinge valori critice apar semnele si simptomele care sunt rezultatul legarii histaminei de receptorii celulari.Uneori simptomele sunt asemanatoare celor din reactiile alergice si acest lucru face dificil diagnosticul.

Simptomele determinate de excesul de histamina

Indiferent de sursa din care provine excesul de histamina,cand este depasita capacitatea organismului de a degrada acest exces apar simptomele. Tabloul clinic este polimorf si nespecific putand crea confuzii cu alte afectiuni.

Prurit (mancarime si in special la nivelul tegumentelor,ochilor,urechilor si nasului)

Urticarie

Tumefieri ale tegumentelor (angioedeme) in special ale tesuturilor faciale sau ale cavitatii bucale (gurii)

Hipotensiune

Tahicardie (accelerarea batailor inimii)

Simptome asemanatoare atacului de panica

Dureri in piept

Congestie nazala si aparitia de secretii nazale apoase

Conjunctivita (iritatii,secretii lacrimale excessive,roseata)

Dureri de cap si chiar dureri de tip migrena

Oboseala,confuzie,iritabilitate

Reflux gastroesofagian,simptome asemanatoare indigestiei,arsuri retrosternale

Dieta si reducerea excesului de histamina

Aparitia si severitatea simptomelor depinde de nivelul de histamina asa incat se poate afirma ca, spre deosebire de alergii, intoleranta la histamine este un fenomen doza relationat.Cu alte cuvinte severitatea simptomelor este dictate de cantitatea totala de histamine care se gaseste la un moment dat in organism indifferent de provenienta acesteia. Este posibila amelioararea simptomelor prin reducerea expunerii la stimuli care produc eliberarea de histamina si prin evitarea consumului de alimente care contin histamina, produc descarcari de histamina sau contin aditivi care influenteaza nivelul de histamina.

Gradul ameliorarii simptomelor este dictat de reducerea aportului alimentar de histamina sub pragul de toleranta. Pe de alta parte nu intotdeauna este posibila ameliorarea simptomatologiei chiar daca am elimina in totalitate alimentele care contin histamina datorita faptului ca unele persoane au niveluri crescute de histamina endogena.

Despre dieta

Daca se obtine remisia simptomelor prin dieta este recomandabil sa se reintroduce alimentele care au cauzat problemele dupa un plan de dieta bine stability. Astfel, se va reintroduce in dieta cate un aliment la interval de 7-10 zile ,incepand cu cantitati mici care sunt crescute progresiv. Cantitatea maxima ingerata din fiecare aliment trebuie sa fie sub pragul de tolerabilitate – asta inseamna ca daca in ziua 10 cantitatea din alimentul reintrodus consumata, determina aparitia unor simptome, atunci cantitatea maxima care poate fi consumata fara probleme este cea corespunzatoare zilei a 9 a.

Este recomandabil sa se tina un asa zis jurnal de dieta, un instrument folositor pentru a putea monitoriza atat aportul de alimente cat si simptomele care apar.In acest mod pot fi identificate alimentele care produc cele mai mari neplaceri, eliminarea acestora din dieta si reintroducerea ulterioara a acestora asa cum am mentionat mai sus.

Va prezentam mai jos cateva exemple de alimente cu continut ridicat de histamina.

Preparate din carne procesate (mezeluri, produse afumate, etc)

Peste si fructe de mare proaspete, conservate, congelate,afumate. Pestele poate fi consumat daca este gatit in primele 30 minute dupa prindere

Oua si in special albus de oua. Se admite consumul de produse de panificatie care contin cantitati mici de ou utilizat in procesul de fabricatie.

Lapte si toate produsele obtinute prin fermentarea laptelui incluzand:

-         branzeturi fermentate sau maturate – Chedar,Brie,Camembert,Feta, Romano, Svaiter, etc.

-         branzeturi procesate · branza topita, branzeturile feliate, tartinabile, ricotta,branza de vaci.

-         Iaurt, lapte batut, kefir.

Sunt permise lactatele si laptele care nu sufera un process de fermentare in procesul de obtinere.

Fructe

·Portocale, grapefruit, lamai, lime.

· Cirese.

· Bananas.

· Capsuni.

· Ananas

· Prune

· Stafide

 

Legume

· Rosii,sosuri de rosii,ketchup.

· Soia si derivatele din soia.

· Spanac

· Fasole rosie

· Vinete

· Masline in otet sau saramura

· Dovlecel

· Avocado

· Orice legume conservata in saramura sau otet

Aditivi alimentari

· Tartrazina si colorantii alimentari artificiali

· Conservanti: benzoati, sulfiti, BHA si BHT.

Condimente

· Scortisoara.

· Cuisoare.

· Anason.

· Nucsoara

· Pudra de curry

· Chili

· Otet

Diverse

· Produsele fermentate din soia (sos de soia, sos miso)

· Alimente fermentate (muraturi,varza murata,etc)

· Ceai negru,verde

· Ciocolata, cacao, bauturile de tip cola.

· Bauturile alcoolice

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>