Arhiva lunii ianuarie 2015

Continutul in histamina al alimentelor si aditivilor alimentari

 

Descarca fisierul in format Word  Continutul in histamina al alimentelor si aditivilor alimentari1.1

Descarca cea mai recenta versiune, in format Word, a listei compatibilitatii alimentare. Continutul in histamina al alimentelor revizuit_2015

Instructiuni de dieta pentru pacientii cu intoleranta la histamina bazate pe date culese din literatura de specialitate.

INSTRUCTIUNI

Compatibilitatea alimentara este dependenta de cantitatea si tipul alimentelor consumate (exista un efect cumulativ al aminelor biogene cum este histamina, eliberatorii de histamina si inhibitorii enzimatici). Gradul de compatibilitate variaza de la individ la individ, unele persoane fiind mai sensibile la ingestia de alimente care contin histamina decat la compusii care produc eliberarea de histamina.

 

LEGENDA

Ratingul compatibilitatii (face referire la consumul uzual de alimente)

 

0 Necunoscut/discutabil Mecanism declansator
1 Compatibil. Nu apar simptome la consum uzual H: contine histamina
2 Usoara incompatibilitate. A: contine alte amine biogene
3 Incompatibilitate. Simptomele apar dupa consumul de cantitati uzuale. L: eliberator de histamina
4 Incompatibilitate severa. Simptomele apar dupa consumul de cantitati mici. B: blocheaza diaminoxidaza (DAO)

Produse de origine animala

Oua

2 L Albus de ou
0 Galbenus de ou

Produse lactate

 

0 Unt
1 H Sana, lapte batut
2 H A Branza : roquefort, rochefort
0 Branza : branza de vaci slaba, creme de branza degresate
3 H A Branza : toate branzeturile maturate
2 H A Branza : chedar
1 H A Branza : feta
2 H A Branza : fontina
0 Branza : gouda nematurata (tanara)
3 H A Branzeturi obtinute din lapte integral nepasteurizat
0 Branza : mozzarella
0 Branza : mascarpone
2 H A Branza : raclette
2 H A Branzeturi topite
0 Branza : ricotta
0 Smantana slaba fara aditivi
2 H A Smantana grasa aditivata
1 H ? Lapte fara lactoza
0 ? Lapte pasteurizat
1 ? Lapte integral
1 ? Lapte UHT
1 ? ? Lapte praf
1 H A Produse obtinute din lapte integral neprocesat
2 H A Semipreparate care contin branzeturi
1 H ? Iaurt

 Carne

0         Vita, manzat – doar foarte proaspata
0         Carne de pui
3 H A ? Carne uscata – orice tip
3 H A Sunca, jambon
2 L   Maruntaie
2 H A Carne tocata preambalata
0 Carne tocata pregatita si consumata imediat dupa preparare
0 Carne de porc proaspata si netratata
0 Carne de pasare (curcan, rata, etc)
3 H A ? Salami
3 Orice tip de carnati si mezeluri
3 H ? ? Carne si preparate afumate

Peste si fructe de mare

 

0 Peste consumat imediat dupa ce este pescuit
3 H A Peste cumparat din hipermarket de pe raftul cu gheata sau refrigerat
3 Ton
2 L Fructe de mare
2 L Scoici
3 L Crustacee (crabi, homar, creveti, etc)

Produse care contin amidon

 

1 Orz
1 ? ? Paine, produse coapte
2 ? ? Hrisca
1 Fulgi de cereale
0 Castane, castane dulci
0 Fulgi de porumb
0 Seminte de canepa
1 ? ? ? Malt
0 Maltodextrina
0 Mei
0 Ovaz
0 Cartofi
0 Quinoa
0 Orez
0 Biscuiti si prajituri de orez
0 Taietei de orez
0 Nuga de orez
1 Secara
1 Grau
2 L Seminte de floarea soarelui
0 Cartofi dulci
1 Porumb boabe proaspat sau conservat
0 Faina de porumb
1 ? Faina de grau
2 A L Germeni de grau

Seminte

 

0 Migdale
1 A L Nuci caju
1 A Nuci pecan
1 L Alune de padure
3 Nuci
3 A L Arahide

Grasimi/uleiuri

 

0 Ulei de rapita, ulei de seminte de rapita
0 Margarina
0 Uleiuri vegetale
0 Ulei de masline
1 Ulei de floarea soarelui
2 ? Ulei de nuci

Vegetale

 

0 Sparanghel
2 H ? ? ? Vinete
2 H L Avocado
2 Fasole
0 Sfecla rosie
0 Broccoli
0 Varza
0 Morcov
0 Telina
0 Conopida
0 Dovlecei, zucchini
0 Castravete
0 Fenicul – bulb
0 Diverse soiuri de dovleac
0 Fasole verde
1 Mazare verde
1 Rapita
2 Praz
2 Linte
0 Salata verde
1 L Ceapa
0 Pastarnac
3 H Castraveti sau alte vegetale conservate (murate sau in otet)
0 Ridichi rosii – doar varietatea rotunda, de dimensiuni mici
0 Ridichi albe – doar varietatea lunga
3 H Varza murata
2 H Soia boabe, faina de soia
2 Spanac
0 Ardei gras
3 H L Rosii
0 Busuioc
0 Ierburile aromate utilizate in bucatarie in stare uscata
0 Chivas
0 Patrunjel
0 Salvie
0 Cimbru
2 H L Ciuperci de cultura sau salbatice

Fructe

 

0 Mere
0 Caise
2 H L Avocado
2 A Banane
0 Mure
0 Coacaze negre
0 Afine
1 Cirese
2 A L Citrice
2 A L Cacao, pudra de cacao, ciocolata
0 Nuca de cocos
0 Rachitele
2 Smochine uscate
2 A L Grapefruit
0 Struguri
2 ? Guava
2 ? L Kiwi
2 A L Lamii
0 Mango
0 Nectarine
0 Pepene galben
3 A L Portocale
2 A L Papaya
0 Piersici
1 A Pere
2 A L Ananas
1 L Prune
0 Stafide
2 Zmeura
0 Coacaze
0 Rubarba
2 A L Caspuni
1 Pepene rosu

Indulcitori

 

0 Caramel (zahar brun)
0 Fructoza
0 Miere
0 Lactoza
2 Lemn dulce
2 Extract de malt
0 Maltoza
0 Sirop de artar
? Zahar de palmier
0 Zahar rafinat, sucroza
0 Stevia (frunze, pulbere)

Condimente si alcooluri

 

3 Bulion, pasta de tomate, ketchup
2 Curry
2 Ghimbir
2 L Mustar, seminte de mustar
1 Seminte de mac
1 Nucsoara
3 H L Otetul din vin
3 Sos de soia
2 Curcuma, turmeric
2 Esenta de vanilie
1 Zahar vanilinat
1 Otet de mere
3 Otet balsamic
2 L Drojdie, extract de drojdie
3 H A L B Vin rosu
2 A L B Alcool etilic pur
2 H A L B Vin alb
2 H A L B Bere
2 H A L B Coniac
3 H A L B Sampanie
2 H A L B Lichioruri
2 H A L B Rom

Bauturi non alcoolice

 

1 B Ceai verde
2 H B Ceai negru
0 Infuzie de menta
0 Infuzie tei
1 H Infuzie de urzici
2 H L Sucurile de portocale
0 Nectar de mango
0 Nectar de afine
2 H L Suc de rosii
1 L Cafea
2 B Bauturi energizante
1 Lapte de orez
2 Lapte de soia
2 Bauturi care contin cacao
2 Ciocolata calda, bauturi care contin ciocolata
2 Bauturi care contin coca

Potentatori de gust, conservanti, acidifianti, etc.

 

2 Amaranth (E123)
2 Azorubin (E122)
2 Carmin (E120)
2 Curcumin (E100)
3 Eritosin (E127)
1 Flavin mononucleotide (E101a)
2 Indigotine (E132)
1 E131
0 Caramel (E150 si E150a)
2 E124
3 E102
2 E128
2 E110
3 Tartrazine (E102)
2 Acid benzoic si benzoati (E210-213)
2 Ortofenil fenol (E231)
2 (E214-219) = parabeni, para-hyrdoxy-benzoic acid = PHB
2 Acid salicilic
2 Sodium hidrogen sulphite/sodium bisulfite (E222), sodium metabisulfite (E223)
3 Sodium orthofenil fenol, sare de sodiu (E232)
2 E200, 201,202,203
3 E220, E228
2 Glutamat, acid glutamic E620, E625
2 E410
1 Praf de copt
0 Acid ascorbic(E300), acid citric (E330)
2 Chinina (se regaseste in apa tonica, bitter lemon, etc)
2 L Acid folic
2 B Teobromina
2 Tofu

Consumati alimente cat mai proaspete.

Cu cat carnea si pestele sunt mai vechi cu atat mai mult creste continutul in histamina. Carnea proaspata nu contine histamina. Unele fructe si legume sunt sarace in histamina

Ambalarea produselor in vid nu previne procesul de imbatrinire al alimentelor. Aminele se formeaza sub actiune bacteriana si enzimatica prin degradarea proteinelor.

Conservati alimentele prin congelare.
Nu gatiti carnea excesiv. Nu consumati carne arsa.
Consumati carnea gatita in aceeasi zi. Evitati sa consumati carnea gatita de la o zi la alta.

Evitati produsele din carne procesate

Consumati doar peste proaspat pescuit. Evitati conservele de peste.Nivelul de histamina si a altor amine in conservele de peste este prea mare pentru persoanele cu intoleranta la histamina.

Nivelul aminelor in fructe creste cu cat acestea sunt mai coapte insa prin comparatie cu alimentele procesate fructele contin cantitati mai mici de histamina.

 

 

Mod de administrare

 

Doza care urmeaza a fi administrata este dictata de cantitatea si numarul de alimente bogate in histamina care urmeaza a fi ingerata. Astfel daca urmeaza sa ingerati mancaruri care contin un mix de ingrediente bogate in histamina – de exemplu aperitive, pizza, tocane, peste – este recomandat sa luati 2 capsule de Daosin. Daca masa este redusa cantitativ sau mai saraca din punct de vedere al diversitatii atunci este recomandat sa luati 1 capsula. Capsula va fi administrata cu 15-20 minute inainte de masa. Este important sa stiti ca Daosin va ajuta sa tolerati alimente care in mod normal va produc disconfort si in acest mod sa aveti un regim dietetic normal.

 

IMPORTANT

Daosin se administreaza doar inainte de mese (cu 15-20 minute) si doar la mesele care contin alimente cu continut ridicat de histamina sau care produc descarcari de histamina sau inhiba activitatea DAO. Nu se administreaza la ore fixe sau intr-un anume moment al zilei ci strict in relatie cu mesele.

Intoleranta la Histamina

Exista numeroase materiale despre acest subiect. Ne propunem in materialul de mai jos sa aducem informatii pe intelesul tuturor referitoare la intoleranta la histamina.

Ce este histamina?

Histamina este un compus chimic bioactiv indispensabil functionarii normale a mai multor sisteme din organism.Este un neurotransmitator (compus chimic care transmite mesajele intre celulele sistemului nervos) fiind implicat in reglarea aciditatii gastrice (stomacului), a permeabilitatii peretilor vaselor de sange, contractilor musculare si functiilor creierului.

La om cele mai inalte concentratii de histamina se regsesc la nivelul pielii, plaman si stomac si in concentratii mai mici la nivelul creierului si inimii.

Histamina este esentiala in mecanismele de aparare ale organismului impotriva agentilor patogeni cum ar fi virusii si bacteriile.

Histamina este sintetizata si stocata la nivelul celulelor albe, mastocitelor si bazofilelor.(celule care intra in componenta sangelui). Cand sistemul imunitar este activat ca urmare a unei agresiuni din mediul extern, histamina este prima bariera chimica de aparare sau mai corect, mediator al inflamatiei eliberat in procesul denumit inflamatie.

Inflammatia reprezinta evidenta clinica a faptului ca sistemul imunitar raspunde agresiunii. Pe langa rolul de a controla procesele vitale ale organismului si de aparare impotriva “invadatorilor” din mediu histamina este un mediator cheie in reactiile alergice. Alergiile sunt reactii inflamatorii si presupun eliberarea de histamina si alti mediatori proinflamatori.Alergenii sunt compusi care prin ei insasi nu sunt nocivi pentru organism.Reactia alergica la acesti compusi (polen,praf,par de animale) apare atunci cand sistemul imunitar interpreteaza gresit aceste substante ca fiind potential periculoase pentru organism.

De unde provine histamina?

Celulele si sistemele organismului

 

Histamina este o amina biogena (compus chimic) care este produsa la nivel celular sub actiunea histidin decarboxilazei (substanta chimica), enzima actioneaza asupra unui aminoacid denumit histidina. Histidina este unul dintre cei 20 de aminoacizi care se combina pentru a forma proteinele. Histidin decarboxilaza – enzima despre care discutam mai sus – este prezenta in cantitati mari in leucocite (celulele albe din sange), in mastocite si bazofile. La nivelul acestor celule histidina este transformata in histamina. Histamina nou formata este stocata in structuri care se gasesc la nivelul celulelor fiind pregatita pentru a fi eliberata atunci cand functionarea diferitelor sisteme o cere.

 

Microorganismele (bacteriile) de la nivelul intestinului gros

 

Exista un numar mare de microorganisme capabile sa produca histamine. Cele mai multe dintre aceste microorganisme se gasesc la nivelul intestinului gros fiind responsabile de producerea de histidin decarboxilaza .Cu cat aportul de proteine din dieta este mai mare cu atat mai mult histidin decarboxilaza se sintetizeaza si prin urmare o cantitate mare de histamina va fi eliberata la nivelul tractului digestive.  De la nivel intestinal histamina poate ajunge in diefrite organe si tesuturi din organism.

 

Histamina in alimente  (histamina extrinseca)

 

O alta sursa de histamina este reprezentata de hrana pe care o consumam. Microorganismele care pot converti histidina in histamina exista in mod normal in natura. De exemplu bacteriile care produc histidin decarboxilaza se gasesc in tubul digestiv al pestilor. Imediat dupa ce pestele moare bacteriile intestinale degradeaza proteinele din tesuturi eliberand histidina care este rapid transformata in histamina. Intrucat bacteriile se multiplica rapid este posibil ca nivelul de histamina din pestele neeviscerat sa se dubleze la fiecare 20 minute.Cu cat perioada de timp in care pestele este neevsicerat este mai mare cu atat cantitatea de histamina va creste. Multe dintre reactiile la consumul de peste si fructe de mare au fost catalogate drept alergii, cand, in realitate erau reactii ale organismului determinate de un exces de histamina din produse de pescarie incorect procesate.

Histamina in alimentele procesate

Exista un numar de procedee in procesul de fabricare a alimentelor in care sunt utilizate amine si alte produse chimice similare pentru aroma si gust.Orice process care presupune fermentatie microbiana va produce cantitati relative mari de amine si implicit de histamina. Toate tipurile de branzeturi, bauturile alcoolice,oteturile, vegetalele fermentate (varza murata), produsele fermentate din soia cum ar fi sosul de soia, produsele din carne procesate cum ar fi mezelurile contin cantitati inalte de histamina.

Alte surse alimentare de histamina

Anumite alimente contin niveluri ridicate de histamine fara a exista un process de fermentatie.cantitati inseminate de histamina au fost determinate in fructe cm ar fi citricele,capsuni si zmeura, in legume precum rosiile, vinetele si dovleceii. Unele cerecetari preliminare sugereaza ca productia de histamina are loc in procesul de coacere a fructelor si legumelor fara insa a se cunoaste reactiile chimice in urma carora rezulta histamina.

Anumite alimente produc descarcari de histamina, de exemplu ouale si in mod particular albusul .

Aditivii alimentary sunt eliberatori de histamine iar dintre acestia enumeram compusii cu azot ,tartrazina,benzoatii,sorbatii si sulfitii.Studiile arata ca persoanele sensibile la acesti compusi prezinta cresteri ale nivelului de histamine in sange iar aceste niveluri raman crescute pentru perioade de timp mai lungi comparative cu persoanele care nu sunt sensibile la acesti compusi.

Ce inseamna exces de histamina?

Ingestia de histamina prin intermediul alimentelor arata ca nivele mai mari de 2.7mg/kg corp histamina produce fenomene de intoleranta sau chiar “otravire cu Histamina” iar ingestia de cantitati inferioare valorii de 2.7mg/kg produce manifestari doar persoanelor care prezinta sensibilitate la histamina. Se crede ca diferentele de toleranta intre indivizi sunt conditionate genetic. Pe de alta parte cresterea sensibilitatii la histamina poate fi determinata de anumite afectiuni,medicamente.

Anumite afectiuni care se asociaza cu incapacitatea organismului de a neutraliza excesul de histamina sunt urmate de intoleranta la histamina.

In conditii normale histamina este degradata de 2 sisteme enzimatice: N-metil transferaza la nivel tisular iar la nivel intestinal de diaminoxidaza.

Dintre cele 2 sisteme enzimatice doar deficitul de DAO este incriminat ca fiind responsabil de intoleranta la histamina.Cand rata de degradare a excesului de histamine scade consecinta este reprezentata de cresterea nivelului de histamine in organism. Cand nivelul de histamina atinge valori critice apar semnele si simptomele care sunt rezultatul legarii histaminei de receptorii celulari.Uneori simptomele sunt asemanatoare celor din reactiile alergice si acest lucru face dificil diagnosticul.

Simptomele determinate de excesul de histamina

Indiferent de sursa din care provine excesul de histamina,cand este depasita capacitatea organismului de a degrada acest exces apar simptomele. Tabloul clinic este polimorf si nespecific putand crea confuzii cu alte afectiuni.

Prurit (mancarime si in special la nivelul tegumentelor,ochilor,urechilor si nasului)

Urticarie

Tumefieri ale tegumentelor (angioedeme) in special ale tesuturilor faciale sau ale cavitatii bucale (gurii)

Hipotensiune

Tahicardie (accelerarea batailor inimii)

Simptome asemanatoare atacului de panica

Dureri in piept

Congestie nazala si aparitia de secretii nazale apoase

Conjunctivita (iritatii,secretii lacrimale excessive,roseata)

Dureri de cap si chiar dureri de tip migrena

Oboseala,confuzie,iritabilitate

Reflux gastroesofagian,simptome asemanatoare indigestiei,arsuri retrosternale

Dieta si reducerea excesului de histamina

Aparitia si severitatea simptomelor depinde de nivelul de histamina asa incat se poate afirma ca, spre deosebire de alergii, intoleranta la histamine este un fenomen doza relationat.Cu alte cuvinte severitatea simptomelor este dictate de cantitatea totala de histamine care se gaseste la un moment dat in organism indifferent de provenienta acesteia. Este posibila amelioararea simptomelor prin reducerea expunerii la stimuli care produc eliberarea de histamina si prin evitarea consumului de alimente care contin histamina, produc descarcari de histamina sau contin aditivi care influenteaza nivelul de histamina.

Gradul ameliorarii simptomelor este dictat de reducerea aportului alimentar de histamina sub pragul de toleranta. Pe de alta parte nu intotdeauna este posibila ameliorarea simptomatologiei chiar daca am elimina in totalitate alimentele care contin histamina datorita faptului ca unele persoane au niveluri crescute de histamina endogena.

Despre dieta

Daca se obtine remisia simptomelor prin dieta este recomandabil sa se reintroduce alimentele care au cauzat problemele dupa un plan de dieta bine stability. Astfel, se va reintroduce in dieta cate un aliment la interval de 7-10 zile ,incepand cu cantitati mici care sunt crescute progresiv. Cantitatea maxima ingerata din fiecare aliment trebuie sa fie sub pragul de tolerabilitate – asta inseamna ca daca in ziua 10 cantitatea din alimentul reintrodus consumata, determina aparitia unor simptome, atunci cantitatea maxima care poate fi consumata fara probleme este cea corespunzatoare zilei a 9 a.

Este recomandabil sa se tina un asa zis jurnal de dieta, un instrument folositor pentru a putea monitoriza atat aportul de alimente cat si simptomele care apar.In acest mod pot fi identificate alimentele care produc cele mai mari neplaceri, eliminarea acestora din dieta si reintroducerea ulterioara a acestora asa cum am mentionat mai sus.

Va prezentam mai jos cateva exemple de alimente cu continut ridicat de histamina.

Preparate din carne procesate (mezeluri, produse afumate, etc)

Peste si fructe de mare proaspete, conservate, congelate,afumate. Pestele poate fi consumat daca este gatit in primele 30 minute dupa prindere

Oua si in special albus de oua. Se admite consumul de produse de panificatie care contin cantitati mici de ou utilizat in procesul de fabricatie.

Lapte si toate produsele obtinute prin fermentarea laptelui incluzand:

-         branzeturi fermentate sau maturate – Chedar,Brie,Camembert,Feta, Romano, Svaiter, etc.

-         branzeturi procesate · branza topita, branzeturile feliate, tartinabile, ricotta,branza de vaci.

-         Iaurt, lapte batut, kefir.

Sunt permise lactatele si laptele care nu sufera un process de fermentare in procesul de obtinere.

Fructe

·Portocale, grapefruit, lamai, lime.

· Cirese.

· Bananas.

· Capsuni.

· Ananas

· Prune

· Stafide

 

Legume

· Rosii,sosuri de rosii,ketchup.

· Soia si derivatele din soia.

· Spanac

· Fasole rosie

· Vinete

· Masline in otet sau saramura

· Dovlecel

· Avocado

· Orice legume conservata in saramura sau otet

Aditivi alimentari

· Tartrazina si colorantii alimentari artificiali

· Conservanti: benzoati, sulfiti, BHA si BHT.

Condimente

· Scortisoara.

· Cuisoare.

· Anason.

· Nucsoara

· Pudra de curry

· Chili

· Otet

Diverse

· Produsele fermentate din soia (sos de soia, sos miso)

· Alimente fermentate (muraturi,varza murata,etc)

· Ceai negru,verde

· Ciocolata, cacao, bauturile de tip cola.

· Bauturile alcoolice

Bactoblis inhiba dezvoltarea candidozei

Effect of Streptococcus salivarius K12 on the In Vitro Growth of Candida albicans and Its Protective Effect in an Oral Candidiasis Model

  1. Sanae A. Ishijimaa,
  2. Kazumi Hayamaa,
  3. Jeremy P. Burtonb,
  4. Gregor Reidd,
  5. Masashi Okadaa,
  6. Yuji Matsushitac and
  7. Shigeru Abea

+Author Affiliations


  1. aTeikyo University Institute of Medical Mycology, Tokyo, Japan

  2. bBLIS Technologies Ltd., Centre for Innovation, University of Otago, Dunedin, New Zealand

  3. cTradepia Co., Tokyo, Japan

  4. dDepartment of Microbiology and Immunology, University of Western Ontario, London, Ontario, Canada

ABSTRACT

Oral candidiasis is often accompanied by severe inflammation, resulting in a decline in the quality of life of immunosuppressed individuals and elderly people. To develop a new oral therapeutic option for candidiasis, a nonpathogenic commensal oral probiotic microorganism, Streptococcus salivarius K12, was evaluated for its ability to modulate Candida albicans growth in vitro, and its therapeutic activity in an experimental oral candidiasis model was tested. In vitroinhibition of mycelial growth of C. albicans was determined by plate assay and fluorescence microscopy. Addition of S. salivarius K12 to modified RPMI 1640 culture medium inhibited the adherence of C. albicans to the plastic petri dish in a dose-dependent manner. Preculture of S. salivarius K12 potentiated its inhibitory activity for adherence of C. albicans. Interestingly, S. salivarius K12 was not directly fungicidal but appeared to inhibit Candida adhesion to the substratum by preferentially binding to hyphae rather than yeast. To determine the potentially anti-infective attributes of S. salivarius K12 in oral candidiasis, the probiotic was administered to mice with orally induced candidiasis. Oral treatment with S. salivarius K12 significantly protected the mice from severe candidiasis. These findings suggest that S. salivarius K12 may inhibit the process of invasion of C. albicans into mucous surfaces or its adhesion to denture acrylic resins by mechanisms not associated with the antimicrobial activity of the bacteriocin. S. salivarius K12 may be useful as a probiotic as a protective tool for oral care, especially with regard to candidiasis.