Bioscience

Rolul dietei mediteraneene in reducerea riscului de accidente vasculare

O dieta bogata in fructe,vegetale ,nuci si saraca in grasimi animale, lactate si dulciuri poate reduce riscul de accidente vasculare cu pana la 18% sugereaza un nou studiu. Rezultatele studiului au aratat ca persoanele de sex feminine avand un regim dietetic de tip mediteranean prezinta riscuri semnificativ reduse de a dezvolta accidente vasculare  ischemice prin comparatie cu persoanele care nu au o astfel de dieta. Descoperirea este importanta in contextul in care un procent redus din populatie are o dieta sanatoasa. Autorii studiului sustin necesitatea de a derula studii mai ample si necesitatea de a sublinia importanta dietei ca factor de risc care poate fi influentat precum si importanta constientizarii populatiei. Rezultatele studiului au fost prezentate la “ International Stroke Conference (ISC) 2015”.

Dieta mediteraneana eficienta in preventia primara si secundara

Studiile anterioare au aratat ca dieta mediteraneana prezinta beneficii reale in preventia secundara a afectiunilor cardiovasculare iar cel mai recent studiu –PREDIMED – a aratat beneficiile in preventia primara a afectiunilor cardiovasculare. Rezultatele studiului PREDIMED publicate in New England Journal of Medicine in 2013 –  studiu care a presupus urmarirea a 7447 persoane cu risc cardiovascular inalt pe o perioada de 4.8 ani – au aratat ca persoanele aderente la dieta mediteraneana au prezentat o reducere a incidentei infarctului de miocard,accidentelor vasculare cerebrale si deceselor de cauza cardiovasculara cu 30%. Alimentele cheie in dieta mediteraneana sunt reprezentate de vegetale, fructe,nuci/seminte,peste,legume, ulei de masline extravirgin si consum moderat de vin rosu. Se recomanda cresterea consumului de carne alba si reducerea consumului de carne rosie si produse procesate din carne, bauturi carbogazoase, lactate integrale, produse de patiserie si brutarie din comert. Ghidurile recente de preventie a accidentelor vasculare elaborate de  American Heart Association (AHA)/American Stroke Association recomanda dieta mediteraneana suplimentata cu consum de nuci/seminte, reducerea aportului de sodiu, cresterea aportului de potasiu, fructe,vegetale, lactate cu continut redus de grasimi si reducerea consumului de grasimi saturate.

10 lucruri despre intoleranta alimentara

1. Intoleranta alimentara este frecventa:

Statistica medicala arata ca intoleranta alimentara sau sensibilitatea la anumite alimente are incidenta mult mai mare decat se aprecia pana in acest moment. De exemplu sensibilitatea la gluten este apreciata ca afectand aproximativ 15% din populatia adulta iar numarul persoanelor afectate de intoleranta la lactoza il depaseste pe cel al persoanelor care nu prezinta afectiunea. In acest context a aparut un nou termen – lactaza persistent – pentru a defini persoanele care nu prezinta intoleranta la lactoza, aratand ca aceste persoane continua sa produca lactaza, enzima care degradeaza lactoza. Majoritatea oamenilor inceteaza sa mai produca lactoza in primii 2 ani de viata asta insemnand ca aceasta majoritate este intoleranta la lactoza chiar daca nu prezinta semne clinice evidente.

 

2. Intoleranta alimentara se transmite genetic:

Aparitia intolerantei alimentare este codificata genetic motiv pentru care se considera ca daca parintii sau bunicii au istoric de intoleranta alimentara atunci si probabilitatea ca descendentii sa fie afectati este foarte mare. Chiar daca membrii unei familii sunt afectati de acelasi tip de intoleranta alimentara simptomele pe care le prezinta pot fi extrem de diferite.

3. Intoleranta alimentara este subdiagnosticata:

Medicii admit ca intolerantele alimentare sunt subdiagnosticate una dintre limitari fiind reprezentata de absenta unor investigatii specifice care sa permita un diagnostic de certitudine. Exista tari unde acest gen de afectiuni este putin cunoscut chiar si de catre personalul medical  de specialitate. Cereti opinia medicului ori de cate ori suspicionati ca suferiti de intoleranta alimentara.

 

4. Simptomele intolerantei alimentare apar cu intarziere – pot apare la cateva zile dupa ingestia alimentelor

Simptomele pot sa apara si la 48 de ore de la ingestia alimentelor. Acesta este motivul pentru care este dificil sa faci o conexiune intre consumul anumitor alimente si aparitia simptomelor. Multi dintre noi continuam sa achizitionam produse farmaceutice (OTC) pentru a ne rezolva pentru moment simptomele aparute fara sa ne gandim ca poate suferim de intoleranta alimentara.

5. Intoleranta alimentara este putin cunoscuta

Putini oameni sunt informati despre intolerantele alimentare si doar o parte dintre acestia inteleg efectele intolerantei alimentare. Cei mai multi dintre noi confundam intoleranta cu alergia si vom fi tentati sa ne tratam cu antihistaminice – acestea ajuta la remiterea simptomelor dar nu trateaza cauza. Alteori, pentru ca simptomele sunt cronice, atribuim existenta lor altor afectiuni. Faptul ca acest grup de afectiuni este putin cunoscut conduce la subdiagnosticare si chiar la situatia paradoxala in care simptomele sunt clasificate ca incurabile. Nu lasa ca acest lucru sa ti se intample si tie ! Sta in puterea noastra sa schimbam lucrurile. Povesteste cunoscutilor si mai ales cere medicului sa iti explice ce inseamna intolerante alimentare.

6. Intolerantele alimentare se agraveaza cu varsta:

Ca orice alta afectiune si acest grup de afectiuni devin mai greu de tolerat odata cu inaintarea in varsta. Copiii si adultii tineri tolereaza mai usor simptomele declansate de consumul alimentelor “gresite”, insa odata cu varsta organismul nostru devine mai putin tolerant iar simptomele se vor manifesta cu o intensitate mai mare decat in trecut. Pentru a evita aceste situatii este bine sa identifici din timp intoleranta alimentara si sa aplici masurile corective care se impun.

 

7. Intoleranta alimentara te face sa te simti “bolnav”:

Simptomele declansate de intoleranta alimentara iti creaza disconfort. Mancarimi ale pielii, eruptiile cutanate, diareea, balonarile abdominale, starile de oboseala, ulcerele bucale, tusea, durerile articulare, durerile de spate si toate celelalte simptome despre care am mai scris iti produc o stare de “rau” . Nediagnosticata la timp intoleranta alimentara poate afecta serios starea de sanatate.

8. Intoleranta alimentara poate fi declansata:

Intoleranta alimentara apare brusc intr-un anume moment al vietii. Oamenii sunt surprinsi sa descopere ca sunt intoleranti la lactoza, gluten, histamina, fructoza abia cand ajung la varste de 20, 30, 40 de ani sau chiar mai tarziu. Intoleranta alimentara poate fi declansata de evenimente care fac parte din viata noastra cum ar fi : nasterea unui copil, decesul unui membru al familiei, divortul. Pana in acest moment organismul a fost compensat insa sub actiunea unor factori de stress puternici simptomele incep sa apara. Evident ca exemplele de mai sus nu cuprind toti factorii care pot face manifesta intoleranta alimentara, dupa cum este posibil ca simptomele sa apara fara sa existe un factor declansator aparent.

9. Intoleranta alimentara este usor de tratat

In ciuda riscurilor serioase de a dezvolta afectiuni mai severe in timp daca nu este tratata, intoleranta alimentara poate fi usor controlata fie prin dieta – in situatiile in care nu exista tratament specific – fie apeland la extracte enzimatice – lactaza,DAO, etc.

 

10. Intoleranta alimentara imita alte afectiuni

Sensibilitatea la anumite alimente sau compusi continuti de anumite alimente imita alte afectiuni din cauza polimorfismului simptomelor. Acesta este principalul motiv pentru care afectiunea nu este diagnosticata sau este diagnosticata incorect.

Intoleranta alimentara este responsabila de suferinta a milioane de oameni in intreaga lume. Pana acum se credea ca intolerantele alimentare sunt rare insa cercetarile stiintifice arata ca din contra, acest grup de afectiuni este foarte frecvent. Pentru a evita aparitia de afectiuni severe este bine sa tratam cu maximum de seriozitate simptomele persistente si mai ales sa nu uitam ca acestea pot fi declansate si de INTOLERANTA ALIMENTARA.

Sta in puterea noastra sa schimbam lucrurile. Daca ai citit aceste lucruri nu ezita sa le impartasesti si altora – este posibil sa le fie de ajutor. Nu ezita sa intrebi medicul, dieteticianul, despre intoleranta alimentara.

Cauze ale intolerantei la histamina

Au fost propuse diferite mecanisme ca si cauza declansatoare a intolerantei la histamine.Intoleranta la histamine se poate dezvolta atat ca urmare a cresterii nivelului de histamina in sange cat si prin reducerea degradarii acesteia.

Cauzele care pot determina cresteri ale nivelului de histamina pot fi: alergiile, mastocitoza, sangerarile gastro intestinale precum si aportul exogen de histidina sau histamine prin aport alimentar sau alcool. Alte amine biogene cum ar fi putresceina sunt implicate in dezlegarea histaminei de la nivelul situsurilor mucoase de legare ceea ce va determina o crestere a absorbtiei sanguine de histamine.

Cauzele principale ale intolerantei la histamina sunt reprezentate de reducerea functionalitatii a 2 sisteme enzimatice – Diaminoxidaza si HNMT.

Afectiunile gastrointestinale care produc disfunctionalitati ale enterocitelor determina reducerea sintezei de DAO.

O alta cauza este reprezentata de inhibitia competitive a degradarii histaminei via DAO indusa de alte amine biogene, alcool sau medicamente. In aceste situatii intoleranta la histamine poatefi reversibila organismul revenind la normal dupa excluderea medicamentelor care blocheaza DAO. DAO inhiba absorbtia transepiteliala a histaminei exogene iar perturbari ale functionarii DAO va avea ca rezultat acumulari de histamine la nivel intestinal urmata de trecrea acesteia in sange avand drept consecinta aparitia simptmelor specifice.

Cresterea nivelului de metaboliti ai histaminei poate de asemenea sa inhibe HNMT, cel de al doilea sistem enzimatic implicat in metabolizarea histaminei.

Recent a fost studiata si posibilitatea ca aceasta afectiune sa fie determinate genetic.   S-au observat modificari ale genei responsabile de sinteza de DAO asociate cu afectiuni inflamatorii, alergii alimentare, enteropatia glutenica, boala Crohn, colita ulcerative, si adenomul de colon. Nu s-au determinat diferente semnificative in privinta genelor care codeaza sinteza HNMT la pacientii cu afectiuni gastrointestinale prin comparatie cu pacientii din grupul control in schimb s-a constatat un deficit codificat genetic al HNMT la pacientii cu astm bronsic.  Se pare ca intoleranta la histamina este determinata de reducerea sintezei de DAO produsa ca urmare a afectiunilor gastrointestinale iar variatiile interindividuale inalte, sugereaza existenta unei predispozitii genetice pentru aceasta afectiune.

 

The American Journal of Clinical Nutrition

Continutul in histamina al alimentelor si aditivilor alimentari

 

Descarca fisierul in format Word  Continutul in histamina al alimentelor si aditivilor alimentari1.1

Descarca cea mai recenta versiune, in format Word, a listei compatibilitatii alimentare. Continutul in histamina al alimentelor revizuit_2015

Instructiuni de dieta pentru pacientii cu intoleranta la histamina bazate pe date culese din literatura de specialitate.

INSTRUCTIUNI

Compatibilitatea alimentara este dependenta de cantitatea si tipul alimentelor consumate (exista un efect cumulativ al aminelor biogene cum este histamina, eliberatorii de histamina si inhibitorii enzimatici). Gradul de compatibilitate variaza de la individ la individ, unele persoane fiind mai sensibile la ingestia de alimente care contin histamina decat la compusii care produc eliberarea de histamina.

 

LEGENDA

Ratingul compatibilitatii (face referire la consumul uzual de alimente)

 

0 Necunoscut/discutabil Mecanism declansator
1 Compatibil. Nu apar simptome la consum uzual H: contine histamina
2 Usoara incompatibilitate. A: contine alte amine biogene
3 Incompatibilitate. Simptomele apar dupa consumul de cantitati uzuale. L: eliberator de histamina
4 Incompatibilitate severa. Simptomele apar dupa consumul de cantitati mici. B: blocheaza diaminoxidaza (DAO)

Produse de origine animala

Oua

2 L Albus de ou
0 Galbenus de ou

Produse lactate

 

0 Unt
1 H Sana, lapte batut
2 H A Branza : roquefort, rochefort
0 Branza : branza de vaci slaba, creme de branza degresate
3 H A Branza : toate branzeturile maturate
2 H A Branza : chedar
1 H A Branza : feta
2 H A Branza : fontina
0 Branza : gouda nematurata (tanara)
3 H A Branzeturi obtinute din lapte integral nepasteurizat
0 Branza : mozzarella
0 Branza : mascarpone
2 H A Branza : raclette
2 H A Branzeturi topite
0 Branza : ricotta
0 Smantana slaba fara aditivi
2 H A Smantana grasa aditivata
1 H ? Lapte fara lactoza
0 ? Lapte pasteurizat
1 ? Lapte integral
1 ? Lapte UHT
1 ? ? Lapte praf
1 H A Produse obtinute din lapte integral neprocesat
2 H A Semipreparate care contin branzeturi
1 H ? Iaurt

 Carne

0         Vita, manzat – doar foarte proaspata
0         Carne de pui
3 H A ? Carne uscata – orice tip
3 H A Sunca, jambon
2 L   Maruntaie
2 H A Carne tocata preambalata
0 Carne tocata pregatita si consumata imediat dupa preparare
0 Carne de porc proaspata si netratata
0 Carne de pasare (curcan, rata, etc)
3 H A ? Salami
3 Orice tip de carnati si mezeluri
3 H ? ? Carne si preparate afumate

Peste si fructe de mare

 

0 Peste consumat imediat dupa ce este pescuit
3 H A Peste cumparat din hipermarket de pe raftul cu gheata sau refrigerat
3 Ton
2 L Fructe de mare
2 L Scoici
3 L Crustacee (crabi, homar, creveti, etc)

Produse care contin amidon

 

1 Orz
1 ? ? Paine, produse coapte
2 ? ? Hrisca
1 Fulgi de cereale
0 Castane, castane dulci
0 Fulgi de porumb
0 Seminte de canepa
1 ? ? ? Malt
0 Maltodextrina
0 Mei
0 Ovaz
0 Cartofi
0 Quinoa
0 Orez
0 Biscuiti si prajituri de orez
0 Taietei de orez
0 Nuga de orez
1 Secara
1 Grau
2 L Seminte de floarea soarelui
0 Cartofi dulci
1 Porumb boabe proaspat sau conservat
0 Faina de porumb
1 ? Faina de grau
2 A L Germeni de grau

Seminte

 

0 Migdale
1 A L Nuci caju
1 A Nuci pecan
1 L Alune de padure
3 Nuci
3 A L Arahide

Grasimi/uleiuri

 

0 Ulei de rapita, ulei de seminte de rapita
0 Margarina
0 Uleiuri vegetale
0 Ulei de masline
1 Ulei de floarea soarelui
2 ? Ulei de nuci

Vegetale

 

0 Sparanghel
2 H ? ? ? Vinete
2 H L Avocado
2 Fasole
0 Sfecla rosie
0 Broccoli
0 Varza
0 Morcov
0 Telina
0 Conopida
0 Dovlecei, zucchini
0 Castravete
0 Fenicul – bulb
0 Diverse soiuri de dovleac
0 Fasole verde
1 Mazare verde
1 Rapita
2 Praz
2 Linte
0 Salata verde
1 L Ceapa
0 Pastarnac
3 H Castraveti sau alte vegetale conservate (murate sau in otet)
0 Ridichi rosii – doar varietatea rotunda, de dimensiuni mici
0 Ridichi albe – doar varietatea lunga
3 H Varza murata
2 H Soia boabe, faina de soia
2 Spanac
0 Ardei gras
3 H L Rosii
0 Busuioc
0 Ierburile aromate utilizate in bucatarie in stare uscata
0 Chivas
0 Patrunjel
0 Salvie
0 Cimbru
2 H L Ciuperci de cultura sau salbatice

Fructe

 

0 Mere
0 Caise
2 H L Avocado
2 A Banane
0 Mure
0 Coacaze negre
0 Afine
1 Cirese
2 A L Citrice
2 A L Cacao, pudra de cacao, ciocolata
0 Nuca de cocos
0 Rachitele
2 Smochine uscate
2 A L Grapefruit
0 Struguri
2 ? Guava
2 ? L Kiwi
2 A L Lamii
0 Mango
0 Nectarine
0 Pepene galben
3 A L Portocale
2 A L Papaya
0 Piersici
1 A Pere
2 A L Ananas
1 L Prune
0 Stafide
2 Zmeura
0 Coacaze
0 Rubarba
2 A L Caspuni
1 Pepene rosu

Indulcitori

 

0 Caramel (zahar brun)
0 Fructoza
0 Miere
0 Lactoza
2 Lemn dulce
2 Extract de malt
0 Maltoza
0 Sirop de artar
? Zahar de palmier
0 Zahar rafinat, sucroza
0 Stevia (frunze, pulbere)

Condimente si alcooluri

 

3 Bulion, pasta de tomate, ketchup
2 Curry
2 Ghimbir
2 L Mustar, seminte de mustar
1 Seminte de mac
1 Nucsoara
3 H L Otetul din vin
3 Sos de soia
2 Curcuma, turmeric
2 Esenta de vanilie
1 Zahar vanilinat
1 Otet de mere
3 Otet balsamic
2 L Drojdie, extract de drojdie
3 H A L B Vin rosu
2 A L B Alcool etilic pur
2 H A L B Vin alb
2 H A L B Bere
2 H A L B Coniac
3 H A L B Sampanie
2 H A L B Lichioruri
2 H A L B Rom

Bauturi non alcoolice

 

1 B Ceai verde
2 H B Ceai negru
0 Infuzie de menta
0 Infuzie tei
1 H Infuzie de urzici
2 H L Sucurile de portocale
0 Nectar de mango
0 Nectar de afine
2 H L Suc de rosii
1 L Cafea
2 B Bauturi energizante
1 Lapte de orez
2 Lapte de soia
2 Bauturi care contin cacao
2 Ciocolata calda, bauturi care contin ciocolata
2 Bauturi care contin coca

Potentatori de gust, conservanti, acidifianti, etc.

 

2 Amaranth (E123)
2 Azorubin (E122)
2 Carmin (E120)
2 Curcumin (E100)
3 Eritosin (E127)
1 Flavin mononucleotide (E101a)
2 Indigotine (E132)
1 E131
0 Caramel (E150 si E150a)
2 E124
3 E102
2 E128
2 E110
3 Tartrazine (E102)
2 Acid benzoic si benzoati (E210-213)
2 Ortofenil fenol (E231)
2 (E214-219) = parabeni, para-hyrdoxy-benzoic acid = PHB
2 Acid salicilic
2 Sodium hidrogen sulphite/sodium bisulfite (E222), sodium metabisulfite (E223)
3 Sodium orthofenil fenol, sare de sodiu (E232)
2 E200, 201,202,203
3 E220, E228
2 Glutamat, acid glutamic E620, E625
2 E410
1 Praf de copt
0 Acid ascorbic(E300), acid citric (E330)
2 Chinina (se regaseste in apa tonica, bitter lemon, etc)
2 L Acid folic
2 B Teobromina
2 Tofu

Consumati alimente cat mai proaspete.

Cu cat carnea si pestele sunt mai vechi cu atat mai mult creste continutul in histamina. Carnea proaspata nu contine histamina. Unele fructe si legume sunt sarace in histamina

Ambalarea produselor in vid nu previne procesul de imbatrinire al alimentelor. Aminele se formeaza sub actiune bacteriana si enzimatica prin degradarea proteinelor.

Conservati alimentele prin congelare.
Nu gatiti carnea excesiv. Nu consumati carne arsa.
Consumati carnea gatita in aceeasi zi. Evitati sa consumati carnea gatita de la o zi la alta.

Evitati produsele din carne procesate

Consumati doar peste proaspat pescuit. Evitati conservele de peste.Nivelul de histamina si a altor amine in conservele de peste este prea mare pentru persoanele cu intoleranta la histamina.

Nivelul aminelor in fructe creste cu cat acestea sunt mai coapte insa prin comparatie cu alimentele procesate fructele contin cantitati mai mici de histamina.

 

 

Mod de administrare

 

Doza care urmeaza a fi administrata este dictata de cantitatea si numarul de alimente bogate in histamina care urmeaza a fi ingerata. Astfel daca urmeaza sa ingerati mancaruri care contin un mix de ingrediente bogate in histamina – de exemplu aperitive, pizza, tocane, peste – este recomandat sa luati 2 capsule de Daosin. Daca masa este redusa cantitativ sau mai saraca din punct de vedere al diversitatii atunci este recomandat sa luati 1 capsula. Capsula va fi administrata cu 15-20 minute inainte de masa. Este important sa stiti ca Daosin va ajuta sa tolerati alimente care in mod normal va produc disconfort si in acest mod sa aveti un regim dietetic normal.

 

IMPORTANT

Daosin se administreaza doar inainte de mese (cu 15-20 minute) si doar la mesele care contin alimente cu continut ridicat de histamina sau care produc descarcari de histamina sau inhiba activitatea DAO. Nu se administreaza la ore fixe sau intr-un anume moment al zilei ci strict in relatie cu mesele.

Intoleranta la Histamina

Exista numeroase materiale despre acest subiect. Ne propunem in materialul de mai jos sa aducem informatii pe intelesul tuturor referitoare la intoleranta la histamina.

Ce este histamina?

Histamina este un compus chimic bioactiv indispensabil functionarii normale a mai multor sisteme din organism.Este un neurotransmitator (compus chimic care transmite mesajele intre celulele sistemului nervos) fiind implicat in reglarea aciditatii gastrice (stomacului), a permeabilitatii peretilor vaselor de sange, contractilor musculare si functiilor creierului.

La om cele mai inalte concentratii de histamina se regsesc la nivelul pielii, plaman si stomac si in concentratii mai mici la nivelul creierului si inimii.

Histamina este esentiala in mecanismele de aparare ale organismului impotriva agentilor patogeni cum ar fi virusii si bacteriile.

Histamina este sintetizata si stocata la nivelul celulelor albe, mastocitelor si bazofilelor.(celule care intra in componenta sangelui). Cand sistemul imunitar este activat ca urmare a unei agresiuni din mediul extern, histamina este prima bariera chimica de aparare sau mai corect, mediator al inflamatiei eliberat in procesul denumit inflamatie.

Inflammatia reprezinta evidenta clinica a faptului ca sistemul imunitar raspunde agresiunii. Pe langa rolul de a controla procesele vitale ale organismului si de aparare impotriva “invadatorilor” din mediu histamina este un mediator cheie in reactiile alergice. Alergiile sunt reactii inflamatorii si presupun eliberarea de histamina si alti mediatori proinflamatori.Alergenii sunt compusi care prin ei insasi nu sunt nocivi pentru organism.Reactia alergica la acesti compusi (polen,praf,par de animale) apare atunci cand sistemul imunitar interpreteaza gresit aceste substante ca fiind potential periculoase pentru organism.

De unde provine histamina?

Celulele si sistemele organismului

 

Histamina este o amina biogena (compus chimic) care este produsa la nivel celular sub actiunea histidin decarboxilazei (substanta chimica), enzima actioneaza asupra unui aminoacid denumit histidina. Histidina este unul dintre cei 20 de aminoacizi care se combina pentru a forma proteinele. Histidin decarboxilaza – enzima despre care discutam mai sus – este prezenta in cantitati mari in leucocite (celulele albe din sange), in mastocite si bazofile. La nivelul acestor celule histidina este transformata in histamina. Histamina nou formata este stocata in structuri care se gasesc la nivelul celulelor fiind pregatita pentru a fi eliberata atunci cand functionarea diferitelor sisteme o cere.

 

Microorganismele (bacteriile) de la nivelul intestinului gros

 

Exista un numar mare de microorganisme capabile sa produca histamine. Cele mai multe dintre aceste microorganisme se gasesc la nivelul intestinului gros fiind responsabile de producerea de histidin decarboxilaza .Cu cat aportul de proteine din dieta este mai mare cu atat mai mult histidin decarboxilaza se sintetizeaza si prin urmare o cantitate mare de histamina va fi eliberata la nivelul tractului digestive.  De la nivel intestinal histamina poate ajunge in diefrite organe si tesuturi din organism.

 

Histamina in alimente  (histamina extrinseca)

 

O alta sursa de histamina este reprezentata de hrana pe care o consumam. Microorganismele care pot converti histidina in histamina exista in mod normal in natura. De exemplu bacteriile care produc histidin decarboxilaza se gasesc in tubul digestiv al pestilor. Imediat dupa ce pestele moare bacteriile intestinale degradeaza proteinele din tesuturi eliberand histidina care este rapid transformata in histamina. Intrucat bacteriile se multiplica rapid este posibil ca nivelul de histamina din pestele neeviscerat sa se dubleze la fiecare 20 minute.Cu cat perioada de timp in care pestele este neevsicerat este mai mare cu atat cantitatea de histamina va creste. Multe dintre reactiile la consumul de peste si fructe de mare au fost catalogate drept alergii, cand, in realitate erau reactii ale organismului determinate de un exces de histamina din produse de pescarie incorect procesate.

Histamina in alimentele procesate

Exista un numar de procedee in procesul de fabricare a alimentelor in care sunt utilizate amine si alte produse chimice similare pentru aroma si gust.Orice process care presupune fermentatie microbiana va produce cantitati relative mari de amine si implicit de histamina. Toate tipurile de branzeturi, bauturile alcoolice,oteturile, vegetalele fermentate (varza murata), produsele fermentate din soia cum ar fi sosul de soia, produsele din carne procesate cum ar fi mezelurile contin cantitati inalte de histamina.

Alte surse alimentare de histamina

Anumite alimente contin niveluri ridicate de histamine fara a exista un process de fermentatie.cantitati inseminate de histamina au fost determinate in fructe cm ar fi citricele,capsuni si zmeura, in legume precum rosiile, vinetele si dovleceii. Unele cerecetari preliminare sugereaza ca productia de histamina are loc in procesul de coacere a fructelor si legumelor fara insa a se cunoaste reactiile chimice in urma carora rezulta histamina.

Anumite alimente produc descarcari de histamina, de exemplu ouale si in mod particular albusul .

Aditivii alimentary sunt eliberatori de histamine iar dintre acestia enumeram compusii cu azot ,tartrazina,benzoatii,sorbatii si sulfitii.Studiile arata ca persoanele sensibile la acesti compusi prezinta cresteri ale nivelului de histamine in sange iar aceste niveluri raman crescute pentru perioade de timp mai lungi comparative cu persoanele care nu sunt sensibile la acesti compusi.

Ce inseamna exces de histamina?

Ingestia de histamina prin intermediul alimentelor arata ca nivele mai mari de 2.7mg/kg corp histamina produce fenomene de intoleranta sau chiar “otravire cu Histamina” iar ingestia de cantitati inferioare valorii de 2.7mg/kg produce manifestari doar persoanelor care prezinta sensibilitate la histamina. Se crede ca diferentele de toleranta intre indivizi sunt conditionate genetic. Pe de alta parte cresterea sensibilitatii la histamina poate fi determinata de anumite afectiuni,medicamente.

Anumite afectiuni care se asociaza cu incapacitatea organismului de a neutraliza excesul de histamina sunt urmate de intoleranta la histamina.

In conditii normale histamina este degradata de 2 sisteme enzimatice: N-metil transferaza la nivel tisular iar la nivel intestinal de diaminoxidaza.

Dintre cele 2 sisteme enzimatice doar deficitul de DAO este incriminat ca fiind responsabil de intoleranta la histamina.Cand rata de degradare a excesului de histamine scade consecinta este reprezentata de cresterea nivelului de histamine in organism. Cand nivelul de histamina atinge valori critice apar semnele si simptomele care sunt rezultatul legarii histaminei de receptorii celulari.Uneori simptomele sunt asemanatoare celor din reactiile alergice si acest lucru face dificil diagnosticul.

Simptomele determinate de excesul de histamina

Indiferent de sursa din care provine excesul de histamina,cand este depasita capacitatea organismului de a degrada acest exces apar simptomele. Tabloul clinic este polimorf si nespecific putand crea confuzii cu alte afectiuni.

Prurit (mancarime si in special la nivelul tegumentelor,ochilor,urechilor si nasului)

Urticarie

Tumefieri ale tegumentelor (angioedeme) in special ale tesuturilor faciale sau ale cavitatii bucale (gurii)

Hipotensiune

Tahicardie (accelerarea batailor inimii)

Simptome asemanatoare atacului de panica

Dureri in piept

Congestie nazala si aparitia de secretii nazale apoase

Conjunctivita (iritatii,secretii lacrimale excessive,roseata)

Dureri de cap si chiar dureri de tip migrena

Oboseala,confuzie,iritabilitate

Reflux gastroesofagian,simptome asemanatoare indigestiei,arsuri retrosternale

Dieta si reducerea excesului de histamina

Aparitia si severitatea simptomelor depinde de nivelul de histamina asa incat se poate afirma ca, spre deosebire de alergii, intoleranta la histamine este un fenomen doza relationat.Cu alte cuvinte severitatea simptomelor este dictate de cantitatea totala de histamine care se gaseste la un moment dat in organism indifferent de provenienta acesteia. Este posibila amelioararea simptomelor prin reducerea expunerii la stimuli care produc eliberarea de histamina si prin evitarea consumului de alimente care contin histamina, produc descarcari de histamina sau contin aditivi care influenteaza nivelul de histamina.

Gradul ameliorarii simptomelor este dictat de reducerea aportului alimentar de histamina sub pragul de toleranta. Pe de alta parte nu intotdeauna este posibila ameliorarea simptomatologiei chiar daca am elimina in totalitate alimentele care contin histamina datorita faptului ca unele persoane au niveluri crescute de histamina endogena.

Despre dieta

Daca se obtine remisia simptomelor prin dieta este recomandabil sa se reintroduce alimentele care au cauzat problemele dupa un plan de dieta bine stability. Astfel, se va reintroduce in dieta cate un aliment la interval de 7-10 zile ,incepand cu cantitati mici care sunt crescute progresiv. Cantitatea maxima ingerata din fiecare aliment trebuie sa fie sub pragul de tolerabilitate – asta inseamna ca daca in ziua 10 cantitatea din alimentul reintrodus consumata, determina aparitia unor simptome, atunci cantitatea maxima care poate fi consumata fara probleme este cea corespunzatoare zilei a 9 a.

Este recomandabil sa se tina un asa zis jurnal de dieta, un instrument folositor pentru a putea monitoriza atat aportul de alimente cat si simptomele care apar.In acest mod pot fi identificate alimentele care produc cele mai mari neplaceri, eliminarea acestora din dieta si reintroducerea ulterioara a acestora asa cum am mentionat mai sus.

Va prezentam mai jos cateva exemple de alimente cu continut ridicat de histamina.

Preparate din carne procesate (mezeluri, produse afumate, etc)

Peste si fructe de mare proaspete, conservate, congelate,afumate. Pestele poate fi consumat daca este gatit in primele 30 minute dupa prindere

Oua si in special albus de oua. Se admite consumul de produse de panificatie care contin cantitati mici de ou utilizat in procesul de fabricatie.

Lapte si toate produsele obtinute prin fermentarea laptelui incluzand:

-         branzeturi fermentate sau maturate – Chedar,Brie,Camembert,Feta, Romano, Svaiter, etc.

-         branzeturi procesate · branza topita, branzeturile feliate, tartinabile, ricotta,branza de vaci.

-         Iaurt, lapte batut, kefir.

Sunt permise lactatele si laptele care nu sufera un process de fermentare in procesul de obtinere.

Fructe

·Portocale, grapefruit, lamai, lime.

· Cirese.

· Bananas.

· Capsuni.

· Ananas

· Prune

· Stafide

 

Legume

· Rosii,sosuri de rosii,ketchup.

· Soia si derivatele din soia.

· Spanac

· Fasole rosie

· Vinete

· Masline in otet sau saramura

· Dovlecel

· Avocado

· Orice legume conservata in saramura sau otet

Aditivi alimentari

· Tartrazina si colorantii alimentari artificiali

· Conservanti: benzoati, sulfiti, BHA si BHT.

Condimente

· Scortisoara.

· Cuisoare.

· Anason.

· Nucsoara

· Pudra de curry

· Chili

· Otet

Diverse

· Produsele fermentate din soia (sos de soia, sos miso)

· Alimente fermentate (muraturi,varza murata,etc)

· Ceai negru,verde

· Ciocolata, cacao, bauturile de tip cola.

· Bauturile alcoolice

Bactoblis inhiba dezvoltarea candidozei

Effect of Streptococcus salivarius K12 on the In Vitro Growth of Candida albicans and Its Protective Effect in an Oral Candidiasis Model

  1. Sanae A. Ishijimaa,
  2. Kazumi Hayamaa,
  3. Jeremy P. Burtonb,
  4. Gregor Reidd,
  5. Masashi Okadaa,
  6. Yuji Matsushitac and
  7. Shigeru Abea

+Author Affiliations


  1. aTeikyo University Institute of Medical Mycology, Tokyo, Japan

  2. bBLIS Technologies Ltd., Centre for Innovation, University of Otago, Dunedin, New Zealand

  3. cTradepia Co., Tokyo, Japan

  4. dDepartment of Microbiology and Immunology, University of Western Ontario, London, Ontario, Canada

ABSTRACT

Oral candidiasis is often accompanied by severe inflammation, resulting in a decline in the quality of life of immunosuppressed individuals and elderly people. To develop a new oral therapeutic option for candidiasis, a nonpathogenic commensal oral probiotic microorganism, Streptococcus salivarius K12, was evaluated for its ability to modulate Candida albicans growth in vitro, and its therapeutic activity in an experimental oral candidiasis model was tested. In vitroinhibition of mycelial growth of C. albicans was determined by plate assay and fluorescence microscopy. Addition of S. salivarius K12 to modified RPMI 1640 culture medium inhibited the adherence of C. albicans to the plastic petri dish in a dose-dependent manner. Preculture of S. salivarius K12 potentiated its inhibitory activity for adherence of C. albicans. Interestingly, S. salivarius K12 was not directly fungicidal but appeared to inhibit Candida adhesion to the substratum by preferentially binding to hyphae rather than yeast. To determine the potentially anti-infective attributes of S. salivarius K12 in oral candidiasis, the probiotic was administered to mice with orally induced candidiasis. Oral treatment with S. salivarius K12 significantly protected the mice from severe candidiasis. These findings suggest that S. salivarius K12 may inhibit the process of invasion of C. albicans into mucous surfaces or its adhesion to denture acrylic resins by mechanisms not associated with the antimicrobial activity of the bacteriocin. S. salivarius K12 may be useful as a probiotic as a protective tool for oral care, especially with regard to candidiasis.

Degenerescenta maculara – ce este si cum trebuie abordata?

Degenerescenta maculara este una dintre cele mai frecvente deficiente de vedere estimandu-se ca reprezinta aproximativ o treime din afectiunile oculare. In mod uzual afecteaza persoanele peste varsta de 50 de ani fiind o afectiune relationata cu inaintarea in varsta.

Ce este Macula ?

In partea posteriaoara a ochiului se gaseste un strat de celule sensibile la lumina cunoscut sub denumirea de retina. Macula se gaseste in partea centrala a retinei unde se focalizeaza (concentreaza) razele luminoase. Macula este o structura foarte importanta fiind responsabila de:

  • Ceea ce vedem in fata noastra
  • Acuitatea necesara desfasurarii activitatilor de finite cum ar fi scrisul si cititul
  • Capacitatea noastra de a distinge culorile

Ce este degenerescenta maculara relationata varstei ?

Aceasta afectiune se caracterizeaza prin afectarea maculei avand drept consecinta degradarea si reducerea functiilor celulelor care alcatuiesc macula. Pentru ca degenerescenta maculara este in general un proces legat de inaintarea in varsta sunt afectati de obicei ambii ochi, insa afectarea poate sa survina la momente de timp diferite pentru cei doi ochi. Degenerescenta maculara este nedureroasa si nu conduce la pierderea vederii ci doar la scaderea acuitatii vizuale, reducerea capacitatii de a distinge culorile.

Care sunt simptomele?
In stadiile incipiente vederea este incetosata sau distorsionata, obiectele din mediul inconjurator aparand cu dimensiuni sau forme neobisnuite. Simptomele se pot instala rapid sau lent pe parcursul a catorva luni. Poate sa creasca sensibilitatea la razele luminoase sau din contra sa percepeti lumini care nu exista in realitate. Aceste manifestari va pot provoca disconfort insa, trebuie sa retineti ca degenerescenta maculara nu este dureroasa.
Macula ne permite sa observam detaliile fine iar la persoanele cu degenerescenta maculara avansata in centrul campului vizual poate sa apara o zona alba sau un spot negru. Acest fapt va face dificile activitatile precum cititul, scrisul, recunoasterea obiectelor mici si chiar a fizionomiilor.
Ce este de facut ?

Din nefericire degenerescenta maculara nu poate fi pe deplin tratata sin u exista un tratament specific adresat persoanelor care prezinta deterioare graduala a vederii. Este recomandat sa cereti sfatul medicului de familie care ulterior sa va directioneze – daca este cazul – catre medicul specialist oftalmolog. Mai jos cateva recomandari pentru a preveni aparitia afectiunii si pentru a incetini evolutia acesteia, odata instalata.
1.Renuntati la fumat
Prima masura pentru a preveni aparitia degenerescentei maculare este sa renuntati la fumat. Fumatorii sunt expusi unui risc de 4 ori mai mare de a dezvolta aceasta afectiune decat nefumatorii, sustin cercetatorii de la Universitatea Manchester.
2.Consumati legume
Consumul de legume cu frunze de culoare verde inchis contribuie la preventia degenerescentei maculare. Studiile arata ca persoanele care consuma vegetale bogate in carotenoizi (luteina, zeaxantina) au un risc cu 42% mai mic de a dezvolta degenerescenta maculara comparative cu persoanele care nu consuma astefl de alimente.
3.Vitamine si multiminerale
Daca din diferite considerente nu reusiti sa aduceti prin alimentatie toti nutrientii necesari puteti apela la aport de vitamine si minerale. Este recomandat sa cereti sfatul medicului atunci cand decideti sa luati astfel de preparate.
4.Suplimente alimentare
Rezultatele a 2 studii clinice de mare amploare sugereaza ca anumite suplimente alimentare pot sa incetineasca progresia degenerescentei maculare.

Produsele studiate aveau in compozitie:

vitamina C ,vitamina E, beta caroten, zinc, luteina,zeaxantina, acizi omega 3. Aportul zilnic a 250 mg de DHA (acid tip omega 3) in asociere cu celelalte componente incetineste evolutia afectiunii.
5.Consumati peste
6.Faceti miscare si mentineti-va greutatea corporala in limite acceptabile
7.Consumati fructe, nuci si seminte zilnic
8.Reduceti consumul de carbohidrati rafinati
9.Monitorizati valorile tensiunii arteriale si ale colesterolului
10.Protejati-va ochii cu ochelari de soare cu protectie pentru razele UV
11.Apelati periodic la controale oftalmologice

Dieta mediteraneana – dieta antiimbatrinire

 

Un nou studiu observational sugereaza si alte beneficii potentiale pentru sanatate ale dietei mediteraneene. Studiul publicat in British Medical Journal in 2 decembrie arata ca aderenta ridicata la dieta mediteraneana este asociata cu lungimi mari ale telomerelor care sunt markeri ai imbatranirii.
“Beneficiile pentru sanatate ale dietei mediteraneene – reducerea mortalitatii generale, cresterea longevitatii si reducerea incidentei afectiunilor cronice si in special ale afectiunilor cardiovasculare – au fost demonstrate consistent” afirma Immaculata De Vivo, MPH, PhD, Brigham and Women’s Hospital and Harvard Medical School, Boston, Massachusetts.
“Rezultatele obtinute sustin beneficiile pentru sanatate ale acestei diete si furnizeaza o imagine asupra mecanismelor psihologice care stau in spatele asocierii dietei mediteraneene – beneficii pentru sanatate. Adoptarea dietei mediteraneene previne scurtarea accelerata a telomerelor care au ca rezultat accelerarea proceselor de imbatranire” spune Immaculata De Vivo.
Telomere – ce sunt?
Telomerele sunt secvente repetitive ale ADN aflate la finalul cromozomilor care se scurteaza progresiv odata cu inaintarea in varsta. Telomerele mai scurte sunt asociate cu scaderea sperantei de viata si cu risc crescut de a dezvolta afectiuni cronice relationate cu varsta. Obezitatea, fumatul, si alti factori apartinand stilului de viata au fost asociati cu scurtarea telomerelor. Stress-ul oxidative si inflamatia accelereaza scurtarea telomerelor.
Dieta mediteraneana este bogata in fructe, vegetale, nuci,seminte,legume, ulei de masline, peste, consum redus de alcool, lactate, carne.
“Fructele, uleiul de masline, nucile,semintele – componente cheie ale dietei mediteraneene – au un rol antioxidant si antiinflamator binecunoscut care poate contrabalansa efectul nociv al fumatului si obezitatii” a comentat Dr De Vivo.
In timpul studiului s-au facut multiple determinari cu scopul de a investiga relatia dintre lungimea telomerelor leucocitare si cancer, functiile cognitive, afectiunile cardiovasculare. Dieta mediteraneana este principala recomandare de dieta pentru preventia afectiunilor cardiovasculare si este strans legata de intarzierea procesului de imbatranire sustin cercetatorii care au monitorizat peste 120000 de asistente medicale din anul 1974 pana in prezent.

 

Luteina,Zeaxantina si DHA – beneficii pentru ochi, beneficii pentru vedere

O dieta echilibrata este importanta pentru mentinerea sanatatii oculare si a functiei vizuale la un nivel optim pentru o perioada de timp indelungata.

Luteina si zeaxantina, 2 nutrienti cu care este posibil sa nu fiti familiarizati, par sa joace un rol important in reducerea riscului de a dezvolta degenerescenta maculara si cataracta.

Luteina si zeaxantina sunt 2 tipuri de carotenoizi, pigmenti galbeni si rosii care se gasesc in cantitati variabile in legume si vegetale.Desi luteina este considerata un pigment galben atunci cand se gaseste in concentratii mari este de culoare portocalie-rosie. In natura luteina si zeaxantina absorb razele luminoase cu energie inalta prevenind afectarea plantelor de expunerea prelungita la actiunea razelor solare si in special de actiunea nociva a razelor ultraviolete.

Spanacul este una dintre cele mai bogate surse de luteina si zeaxantina. Zeaxantina si luteina se gasesc in concentratii mari la nivelul maculei pigmentand-o intr-o nuanta galbuie. Cercetari recente au aratat ca la nivelul maculei se regaseste un al 3-lea pigment meso-zeaxantina care nu se regaseste in alimente fiind sintetizat la nivelul retinei avand ca precursor luteina.

Luteina si zeanxantina par sa aiba un important rol antioxidant in organsim. Impreuna cu alti antioxidanti naturali – vitamina C, beta caroten, vitamina E – acesti pigmenti protejeaza organismul de efectele daunatoare ale radicalilor liberi care sunt molecule instabile ce produc leziuni celulare fiind implicati in aparitia mai multor afectiuni.

Pe langa afectele benefice in protejarea structurilor oculare si a functiei vizuale, luteina contribuie la reducerea riscului de aparitie a aterosclerozei cauza a majoritatii afectiunilor cardio-vasculare si in particular a atacurilor de cord.

Se crede ca luteina,zeaxantina si meso-zeaxantina blocheaza accesul radiatiilor ultraviolete la structurile retiniene reducand riscul leziunilor induse de actiunea razelor luminoase si implicit reducand riscul de maculopatie degenerativa.

Un numar mare de studii arata ca luteina si zeaxantina joaca un rol important in prevenirea si reducerea progresiei degenerescentei maculare.Studiile arata ca aportul suplimentar de luteina si zeaxantina creste densitatea pigmentilor maculari protejand impotriva aparitiei degenerescentei maculare.

Studiile publicate in American Journal of Epidemiology,Ophtthalmology and Archives of Ophthalmology dietele care contin alimente cu niveluri inalte de luteina si zeaxantina sunt asociate cu o incidenta redusa a degenerescentei maculare.

Cercetatorii concluzioneaza ca luteina,zeaxantina si meso-zeaxantina filtreaza radiatiile luminoase cu unda scurta si previn sau reduc generarea de radicali liberi la nivel retinian si coroidian.

Studiile arata ca pacientii cu degenerescenta maculara care au consumat zilnic 4 mg zeaxantin timp de 1 an si-au imbunatatit acuitatea vizuala si capacitatea de a conduce vehicule pe timp de noapte.

Rezultatele studiului AREDS2 al carui scop a fost sa evalueze efectul unor nutrienti asupra preventiei degenerescentei maculare si a altor afectiuni oculare determinate de inaintarea in varsta au aratat ca administrarea unui supliment care contine 10 mg luteina si 2 mg zeaxantina zilnic pe o perioada de 5 ani reduce cu 25% riscul de a dezvolta afectiuni oculare.

Alimente care contin Luteina si Zeaxantina

Cele mai bune surse naturale de luteina si zeaxantina sunt vegetalele cu frunze verzi, legume verzi si galbene. Dintre acestea varza kale si spanacul gatit sunt cele mai bogate in acesti nutrienti.

Luteina si Zeaxantina – continut
Aliment Cantitate mg
Varza Kale gatita 1 cana 23.7
Spanac gatit 1 cana 20.4
Varza gatita 1 cana 14.6
Rapita gatita 1 cana 12.2
Spanac crud 1 cana 3.7
Fasole verde conservata 1 cana 2.2
Porumb conservat 1 cana 2.2
Broccoli gatit 1 cana 1.7
Salata Romaine 1 cana 1.3
Morcovi gatiti 1 cana 1.1
Fasole verde gatita 1 cana 0.8
Eggs 2 0.3
Sursa  US National Nutrient Database for Standard Reference, Release 22 (2009)

Alaturi de acesti 2 nutrienti despre care am discutat un rol important in mentinerea sanatatii vederii il au si acizii grasi de tip omega 3 (DHA) care protejeaza impotriva dezvoltarii degenerescentei maculare, a uscaciunii oculare, reducerea riscului de crestere a presiunii intraoculare si de a dezvolta glaucom.

Acidul alfa lipoic este o substanta cu puternic rol anti oxidant care protejeaza structurile celulare contribuind la reducerea riscului de a dezvolta cataracta si imbunatatind performantele vizuale ale persoanelor care sufera de glaucoma. Acidul alfa lipoic impreuna cu DHA, eaxantina si Luteina imbunatatesc sanatatea oculara si mentin functia vizuala la  nivel optim reducand riscul de a dezvolta afectiuni severe.

Pentru a va asigura un aport corespunzator de luteina si zeaxantina puteti apela si la suplimenti alimentari. Nu uitati ca suplimentii alimentari nu trebuie sa inlocuiasca o dieta variata si echilibrata si un stil de viata sanatos.

Asigurati-va ca suplimentii pe care ii achizitionati provin de la producatori reputati care nu fac rabat de la calitate.

 

Extractul de rodie si ceai verde beneficii in gastroenterita

Studii recente arata ca administrarea de extracte de rodie si ceai verde in asociere cu saruri/lichide standardizate de rehidratare accelereaza procesul de recuperare la copiii cu diaree.

Se pare ca polifenolii continuti de rodie si ceaiul verde stimuleaza sistemul imunitar permitand organismului sa lupte eficient impotriva germenilor. Studiul a aratat ca pacientii care au primit extract de rodie, ceai verde si saruri de rehidratare s-au recuperat mult mai rapid decat pacientii care au primit doar tratament standardizat.

Polifenolii din struguri stimuleaza remineralizarea osoasa

Doze ridicate de polifenoli avand ca sursa de provenienta extractele din struguri stimuleaza formarea si remineralizarea osoasa la persoanele supraponderale cu sindrom metabolic sustine un studio publicat recent in Journal of Clinical Endocrinology and Metabolism.

Dupa doar 16 saptamani de tratament s-au observat cresteri semnificative ale fosfatazei alcaline osoase si a densitatii osoase a spinei lombare raporteaza echipa de cercetatori care au derulat studiul. (Aarhus University Hospital, Denmark)

Cercetatorii afirma ca au constatat o crestere semnificativa a densitatii trabeculare la nivelul spinei lombare la pacientii cu sindrom metabolic. Markerii sanguini sugereaza ca marirea densitatii minerale osoase a fost initial determinate de activarea celulelor formatoare de os si nu prin reducerea activitatii celulelor resorbtive.

Cercetatorii considera ca de efectele benefice ale acestui extract ar putea beneficia si alte categorii de pacienti nu doar cei care prezinta sindrom metabolic.